Piața asigurărilor a avansat. Ce caută moldovenii

Asiguratorii din Republica Moldova au vândut polițe de asigurare în valoare de 878 milioane lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 29% fata de perioada similara a anului precedent, potrivit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Potrivit CNPF, ASTERRA GRUP conduce clasamentul general, cu o valoare a primelor subscrise de 153,8 milioane lei și o cotă de piață de 17,5%, urmat de GRAWE CARAT Asigurări care a vândut în primul semestru din 2021 polițe în valoare de 137,3 milioane lei. Cota de piață a asiguratorului e de 15,6%.

Asigurările generale au cea mai mare pondere în portofoliul pieței și au depășit 94,7% din totalul primelor brute subscrise de companiile de asigurări, constituind 832,1 milioane lei. Pe de alta parte, ponderea asigurărilor de viață în portofoliul pieței a scăzut cu 5,22% pe fondul scăderii primelor brute subscrise față de anul trecut pe acest segment cu 7,8%. Primele brute subscrise din asigurările de viață pentru primul semestru al anului 2021 au constituit 45,82 milioane lei.

Informațiile CNPF citate de xprimm.md relevă că printre tipurile de asigurări, asigurările auto continuă să domine. Valoarea primelor brute subscrise pe acest segment a atins valoarea de 577,06 milioane lei. În timp de RCA, Carte Verde și CASCO s-au menținut pe un trend crescător, primele brute subscrise pe RCA au cunoscut o creștere de peste 22% față de anul precedent, până la 264 milioane lei.

Conform raportului CNPF, în primul semestru al anului 2021, companiile de asigurare au plătit despăgubiri și îndemnizații de asigurare în sumă totală de 306,73 milioane lei, în scădere cu 0,29% față de perioada similară a anului precedent (307,63 milioane lei).

Asiguratorii care au desfășurat asigurări generale au plătit despăgubiri în sumă de 295,9 milioane lei, iar asiguratorii care au desfășurat activitatea de asigurare de viață au plătit despăgubiri în sumă de 16,73 milioane lei.

#RCA #piata #asigurări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.