O formație românească va cânta pe cel mai mare și mai scump vas de croazieră din lume. Cine sunt norocoșii

O formație românească va cânta pe cel mai nou, mare și scump vas de croazieră din lume, Wonder of the Seas.

Odată cu prima călătorie cu pasageri, ”orașul plututor” (ce a plecat din șantierul naval Saint Nazare pentru a primi finisajele de lux, totodată pentru probe tehnice), trupa românească High Frequency va face parte din echipa de entertainment. Seară de seară, trupeții vor distra miile de pasageri care s-au înscris din timp pentru un sejur-călătorie petrecut pe puntea gigantului cu 18 punți, 2867 de cabine , 20 de restaurante și care poate găzdui la bord 6988 de pasageri, scrie money.ro.

Liderul formației este Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, fondatorul legendei rock-ului românesc, grupul Iris. Din High Frequency mai fac parte solista Elize Manda, fostă finalistă la Vocea României, dar și Tudor Turcu, câștigătorul uneia din primele ediții ale talent show-ului X-Factor.

Cristi Dumitrescu este familiarizat cu viața de muzician pe vapor de croazieră (a mai susținut un contract cu trupa sa, No Stress), iar recomandările l-au trimis către cea mai bună echipă de entertainment ce va deservi viitorii pasageri de pe vasul gigant. Wonder of the Seas face parte din clasa Oasis (în lume există doar patru nave de aceeași clasă).

#Wonder of the Seas #cel mai mare #cel mai scump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.