Încă un sezon de pandemie. Cum moldovenii au salvat o industrie care a fost „covidizată”

Ramura turistică din Republica Moldova este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin

Recordul de persoane care s-au odihnit vreodată în Republica Moldova a fost în 2019. În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost vizitate de circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

#pierderi #turism #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI