Familia Hîncu, Edujoc: Am adus părinții acasă și i-am transformat din pensionari în creatori. Cum e să afacere socială

În 2012, Igor și Victoria Hîncu au descoperit modelul de antreprenoriat social. Fiind persoane altruiste și implicate activ în voluntariat au lansat propria afacere, compania „Edujoc”, care le permite să obțină profit și în același timp să contribuie la schimbarea comunității. Acum, antreprenorii produc diverse jocuri și jucării educative.

„Viața mi-a oferit șansa de a descoperi modelul de antreprenoriat social.”

Printre motivele care i-a făcut să lanseze afacerea socială, producerea jucăriilor din lemn este faptul că au observat dependența de ecrane a copiilor și dorința de a lansa un produs sustenabil. De asemenea, în urma unui eveniment au înțeles că există cerere pentru astfel de jucării din partea părinților. Și nu în ultimul rând, și-au dorit o schimbare pentru societate, pentru copii.

Inițial importau jucării de lemn din România, iar mai târziu, cu suportul Uniunii Europene au lansat propriul atelier. În prezent, compania produce o gamă largă de jucării și jocuri educative. În prezent, compania colaborează și cu alți lemnari din țară, care pot produce seturi de jucării pentru „Edujoc”.

„De la început am adus o cutie mare de jucării din lemn din România. Pe atunci, în Republica Moldova erau foarte puține jucării din lemn și chiar dacă erau, costau foarte scump. Am organizat un eveniment la care am invitat părinți cu copii și s-au jucat, astfel am obținut un feedback pozitiv.”

Primii pași nu au fost atât de ușori, încă în anul 2012 au lansat site-ul online, iar oamenii nu erau atât de încrezuți în cumpărăturile online, motiv pentru care mergeau la casele oamenilor și prezentau fiecare produs.

Prin intermediul PARE 1+1 au reușit să-și extindă echipa. Datorită acestui program, tatăl Victoriei a revenit de peste hotare și s-a angajat la „Edujoc”, implicată aici este și mama ei. La fel și părinții lui Igor Hîncu fac parte din echipa „Edujoc”.

„Antreprenoriatul social are trei mari avantaje, pe lângă avantajul economic, cel de a genera profit, de a crea locuri de muncă și contribuția la PIB, antreprenoriatul social oferă soluții pe termen lung pentru problemele comunității. De asemenea, persoanele din categoriile defavorizate, social-vulnerabile au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.”

O parte din profitul afacerii este destinat organizării de cursuri gratuite în școli și grădinițe. Pentru crearea produselor sunt utilizate doar materiale reciclabile. Excepție au făcut atunci când au început a confecționa viziere și alte echipamente medicale. De asemenea, în perioada pandemiei, datorită finanțării externe s-au implicat în mai multe proiecte sociale pentru susținerea copiilor diagnosticați cu COVID-19 și internați în spitale.

„Așa am demonstrat că conceptul de afacere socială merită a fi implementat, iar antreprenorii sociali merită a fi susținuți, pentru că ei găsesc soluții imediat ce apare o problemă. De obicei, noi oferim soluții pe termen lung.”, a menționat Igor Hîncu.

„Misiunea noastră este ca fiecare copil din Moldova să aibă în casă cel puțin o jucărie educativă conform vârstei, temperamentului și nevoilor sale. În timpul pandemiei noi ne-am reprofilat și am reușit să ajutăm eroii din prima linie, așa am început să producem viziere, boxe de intubare și chiar echipamente de comunicare. În acest fel, ne-am simțit și mai utili.”, spune Victoria Hîncu.

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#edujoc #afacere sociala #antreprenoriat social #companie #business #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.