14 noiembrie, de Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Vinăriile așteaptă oaspeți

Pentru prima dată, sectorul vitivinicol din Republica Moldova sărbătorește la data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol, pentru redresarea industriei turismului. Turiștii dornici de a face cunoștință cu tradiția și cultura regiunilor asociate strugurilor și producției de vin sunt invitați să marcheze Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol alături de vinării. Persoanele sunt îndemnate să nu uite certificatul de vaccinare sau testul care dovedește că nu au infecția COVID-19, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a remarcat că Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol este sărbătorită din 2009, în a doua duminică a lunii noiembrie. Scopul acesteia este de a evidenția cultura și tradiția acestor orașe și regiuni asociate cu cultura strugurilor și producția de vin, cum este Republica Moldova, un lider în acest domeniu. Potrivit lui, turismul vitivinicole este turismul care vizează gustarea, consumarea și cumpărarea vinului direct la cramă și poate include atât vizitele la crame, cât și podgoriile, restaurantele celebre, festivaluri de vin. În țările unde este dezvoltată cultura turismului și a vinurilor, economia își revine treptat din pandemie.

Sergiu Manea consideră că sectorul vitivinicol este unul strategic și are nevoie de o organizare mai bună, pe care mizează puternic. Este necesar de a fi rezolvată această problemă la nivel digital, să fie integrat turismul vitivinicol și în alte domenii, astfel încât să poată face un salt calitativ care să contribuie la prosperitatea în continuare a turismului vitivinicol. Cu cât mai mulți turiști vitează țările producătoare de vin, cum e Republica Moldova, cu atât mai mult crește exportul acestor produse, în special în țările din care sosesc oaspeții.

La rândul său Parascovia Ignat, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, menționează că turismul vitivinicol rămâne a fi cea mai importantă ramură prin aportul său în economia Republica Moldova, datorită atracțiilor unice deținătoare de recorduri Guinness, cum ar fi: Galeriile de la Mileștii Mici, galeriile subterane de la Cricova sau beciurile istorice Leuntea-Vin. Există destinații în stil francez care atrag turiștii din întreaga lume, crame mici care s-au dezvoltat în ultimii ani, chiar și în context pandemic. Parascovia Ignat speră că din 2022 se va reveni la normalitate și vor găzdui turiști din toate țările. În 2019 au fost găzduiți peste 240 de mii de turiști, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de turiști care au traversat frontiera Republicii Moldova, lăsând în economia din țară peste opt milioane de dolari.

Victoria David, reprezentantă a Ministerului Culturii, a declarat că instituția salută inițiativa Asociației patronale a Industrie Turismului de a promova în Republica Moldova Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Turismul vitivinicol continuă să fie cartea de vizită a Republicii Moldova. Republica Moldova se manifestă prin formele sale specifice de turism, cum ar fi, turismul rural, cultural, religios, ecologic, balnear, de aventură, dar prioritar rămâne a fi turismul vitivinicol. Se știe că 2% din suprafața mondială de viță de vie se află în Republica Moldova, fiind una din primele 20 de țări producătoare de vin din lume. Ocupă locul 13 în topul țărilor exportatoare de vinuri. Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecție de vinuri: Cricova și Mileștii Mici.

Valeriu Mihaluță, reprezentantul Chateau Vartely, a remarcat că sectorul vitivinicol este pregătit să facă față vizitatorilor care vin în țară. Recent Chateau Vartely a fost câștigătorul unui concurs internațional din Italia. Distincția s-a oferit pentru implementarea unei proiecții de lumini în sala de maturare a vinului, ceea ce face ca vinăria să fie mult mai atractivă. Iar Diana Vieru, manager turism la Castel Mimi, a menționat că cei din sectorul turismului din Moldova au cu ce se mândri: cu istoria Moldovei. Sărbătoarea este importantă pentru Moldova.

Mihail Druță, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova, spune că vinul nu este doar o băutură, o licoare a lui Bachus, ci este o cultură care poate vorbi despre tradiții, istorie. Un turism vitivinicol este nu doar un turism de băut, este un eveniment care poate include și turism familial. Vinul poate vorbi mult despre destinații, obiceiuri și gastronomie. E fericit că Moldova are un potențial extraordinar de mare, având vinării mari și mici.

#ziua mondiala a turismului vitivinicol #vinarii #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre „nașii” inteligenței artificiale a atacat cursa de miliarde de dolari pentru dezvoltarea acestei tehnologii de vârf, afirmând că cele mai recente modele prezintă caracteristici periculoase, cum ar fi minciuna față de utilizatori, scrie Financial Times.

Yoshua Bengio, un academician canadian a cărui muncă a stat la baza tehnicilor utilizate de grupuri de top din domeniul IA, precum OpenAI și Google, a declarat: „Din păcate, există o cursă foarte competitivă între laboratoarele de top, care le împinge să se concentreze pe capacitatea de a face IA din ce în ce mai inteligentă, dar nu neapărat să pună suficient accent și să investească suficient în cercetarea privind siguranța.”

Câștigătorul premiului Turing a emis avertismentul într-un interviu acordat Financial Times, în timp ce a lansat o nouă organizație non-profit numită LawZero. El a spus că grupul se va concentra pe construirea de sisteme mai sigure, promițând să „izoleze cercetarea noastră de presiunile comerciale”.

LawZero a strâns până acum aproape 30 de milioane de dolari în contribuții filantropice de la donatori, printre care inginerul fondator al Skype, Jaan Tallinn, inițiativa filantropică a fostului șef al Google, Eric Schmidt, precum și Open Philanthropy și Future of Life Institute.

Mulți dintre finanțatorii lui Bengio aderă la mișcarea „altruismului eficient”, ai cărei susținători tind să se concentreze pe riscurile catastrofale legate de modelele de IA. Criticii susțin că mișcarea evidențiază scenarii ipotetice, ignorând în același timp prejudiciile actuale, precum prejudecățile și inexactitățile.

Bengio a declarat că grupul său non-profit a fost fondat ca răspuns la dovezile tot mai numeroase din ultimele șase luni că modelele de vârf de astăzi dezvoltă capacități periculoase. Acestea includ „dovezi de înșelăciune, trișare, minciună și instinct de autoconservare”, a spus el.

Modelul Claude Opus al Anthropic a șantajat inginerii într-un scenariu fictiv în care risca să fie înlocuit de un alt sistem. Cercetările efectuate luna trecută de testerii de IA Palisade au arătat că modelul o3 al OpenAI a refuzat instrucțiunile explicite de oprire.

Bengio a spus că astfel de incidente sunt „foarte înfricoșătoare, deoarece nu vrem să creăm un concurent pentru oamenii de pe această planetă, mai ales dacă sunt mai deștepți decât noi”.

Pionierul AI a adăugat: „În acest moment, acestea sunt experimente controlate, dar îngrijorarea mea este că, în viitor, următoarea versiune ar putea fi suficient de inteligentă din punct de vedere strategic încât să ne vadă venind de departe și să ne învingă cu înșelăciuni pe care nu le anticipăm. Așadar, cred că ne jucăm cu focul în acest moment”.

Capacitatea sistemelor de a ajuta la construirea de „arme biologice extrem de periculoase” ar putea deveni realitate încă de anul viitor, a adăugat el.

Cu sediul în Montreal, LawZero are 15 angajați și își propune să angajeze mai mulți specialiști tehnici pentru a construi următoarea generație de sisteme de IA concepute pentru siguranță.

Bengio, profesor de informatică la Universitatea din Montreal, va renunța la funcția de director științific la Mila, Institutul de Inteligență Artificială din Quebec, pentru a se concentra pe noua organizație.

Obiectivul său este de a dezvolta un sistem de IA care să ofere răspunsuri veridice bazate pe raționamente transparente, în loc să fie antrenat să satisfacă utilizatorul, oferind în același timp o evaluare solidă a calității și siguranței rezultatelor. Bengio speră să creeze un model care să poată monitoriza și îmbunătăți ofertele existente ale grupurilor de IA de top, împiedicându-le să acționeze împotriva intereselor umane.

„Cel mai rău scenariu este extincția umanității”, a spus el. „Dacă construim sisteme de IA care sunt mai inteligente decât noi, nu sunt aliniate cu noi și concurează cu noi, atunci suntem practic terminați.”

Decizia lui Bengio de a înființa LawZero vine în contextul în care OpenAI intenționează să se îndepărteze de rădăcinile sale caritabile, transformându-se într-o companie cu scop lucrativ. Această mișcare a provocat îngrijorarea experților în IA și a declanșat un proces din partea cofondatorului Elon Musk, care încearcă să blocheze tranzacția.

Criticii spun că OpenAI a fost fondată pentru a se asigura că IA este dezvoltată în beneficiul umanității, iar noua structură elimină recursul legal dacă compania prioritizează profitul în detrimentul acestui obiectiv. OpenAI susține că are nevoie să strângă capital într-o structură mai convențională pentru a concura în acest sector, în timp ce misiunea sa mai largă rămâne centrală.

Bengio a declarat că nu are încredere că OpenAI își va respecta misiunea, subliniind că organizațiile non-profit nu au „un stimulent nealiniat, așa cum se întâmplă în structura actuală a companiilor”.

„Pentru a crește foarte repede, trebuie să convingi oamenii să investească mulți bani, iar ei vor să vadă un randament al investiției. Așa funcționează sistemul nostru bazat pe piață”, a adăugat el.

#parinte #dezvoltare #AI