Acționarul de peste Prut al unei bănci din Republica Moldova a contabilizat cel mai mare profit din ultimul deceniu

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară românească, a obţinut după primele nouă luni din 2021 un profit net record de 1,47 mld. Lei echivalentul a 283 mil. de euro, în creştere cu 63,5% comparativ cu câştigul din aceeaşi perioadă din 2020, perioadă marcată puternic de pandemia COVID-19.

Câştigul obţinut de Banca Transilvania în primele nouă luni din 2021 este cel mai mare din aceeaşi perioadă din ultimul deceniu.

„Continuăm creşterea finanţărilor şi a operaţiunilor semnificativ peste media pieţei şi contribuim la relansarea economiei şi a societăţii, câştigând în acelaşi timp cotă de piaţă. BT este o bancă românească, banca românilor, un campion local şi un exemplu că atunci când ai ambiţie, curaj şi profesionalism, reuşeşti. Continuăm investiţiile în oameni, unităţi şi tehnologie pentru a oferi clienţilor noştri cea mai bună experienţă şi continuăm creşterea businessului şi a finanţărilor“, a declarat Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat. Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.