Cum se construiește drumul de la Slobozia Mare: banii s-au terminat tocmai acolo unde erau lucrările mai avansate

Reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor au inspectat construcția drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din Raionul Cahul și au constat că antreprenorul Metag Inșaat Ticaret A.S din Turcia a redus din turațiile lucrărilor.

În prezent, pe sectorul drumului M3 se execută lucrări de terasamente, așternere a stratului de balast și construcție a podețelor. Progresul lucrărilor este unul lent, fiind de 34%, comparativ cu cel planificat de 44%, conform noului program de lucrări”, constată Administrația de Stat a Drmurilor.

Antreprenorul a motivat întârzierile prin problemele de ordin financiar cu care se confruntă.

ASD a solicitat ca antreprenorul să întreprindă acțiuni urgente pentru a îmbunătăți situația. De asemenea, a cerut să fie organizată o întrunire cu conducerea Metag Inșaat Ticaret A.S.

Proiectul de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare prevede construcția unui sector de drum cu o lungime de peste 18 km cu 2 benzi de circulație și 2 sensuri giratorii. De asemenea, vor fi executate lucrări de construcție a terasamentelor, podețelor, trotuarelor, sistemelor de evacuare a apelor pluviale și de drenaj, dar și instalarea a 960 de indicatoare rutiere și construcție a 3 stații pentru autobuze.

Construcția drumului, care face conexiunea cu vama Giurgiulești, frontiera cu România, va moderniza infrastructura din zonă, va spori siguranța rutieră, va facilita accesul către producătorii agricoli din regiune și va spori traficul de pasageri și mărfuri.

Lucrările de construcție a drumului de ocolire a satului Slobozia Mare din raionul Cahul au o valoare de peste 18 milioane de euro, acordați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

#ASD #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.