Moldovenii au intrat în febra cumpărăturilor. Cifra de afaceri în comerț s-a majorat cu 16,5%

În ianuarie-septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Majorarea cifrei de afaceri a comerțului cu amănuntul arată o majorare a consumului populației în perioada raportată.

În același timp, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a micșorat cu 6,0 % faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020.

În luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în preţuri curente a crescut cu 12,0% față de luna august 2021 și cu 39,5% comparativ cu luna septembrie 2020.

În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate, în principal, populaţiei în ianuarie-septembrie 2021 s-a majorat cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu ianuarie-septembrie 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie – septembrie 2020 față de ianuarie – septembrie 2019 cu 21,2% .

Pe parcursul lunii septembrie anul curent cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete, în preţuri curente, s-a majorat cu 18,2% faţă de luna precedentă şi cu 46,6% față de septembrie 2020 (în septembrie 2019 a fost înregistrată o reducere cu 9,3%). În ianuarie-septembrie 2021 indicatorul s-a majorat cu 49,0% comparativ cu aceeași perioadă din 2020.

#cifra de afaceri #consum #venit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei