(VIDEO) Robotul humanoid Sophia transmite un mesaj pro-inovare Republicii Moldova

Robotul humanoid Sophia, primul robot care deține cetățenia unei țări, a venit cu un mesaj legat de inovare și digitalizare pentru Republica Moldova. Aceasta se adresează fetelor și femeilor din țara noastră, încadrate în domeniul tehnologiilor informaționale. Mesajul pro-inovare a fost transmis online de către Sophia în cadrul evenimentului de lansare a celui mai mare proiect din domeniul digitalizării și inovării – Proiectul Tehnologiile Viitorului, desfășurat pe 17 noiembrie curent, la Chișinău.

„Sunt impresionată să văd atâtea fete și femei care știu că viitorul aparține tehnologiilor și creației. Cea mai bună cale de a prezice viitorul este de a-l crea. Cred că Moldova are un viitor luminos. Abia aștept să vizitez țara voastră în curând.”, a spus robotul.

Robotul humanoid a declarat că și-a inclus în agenda sa digitală pentru 2022 o vizită în Republica Moldova. Sophia este intervievată în toată lumea, impresionând prin faptul că a fost învățată să se adapteze comportamentului uman și să lucreze cu oamenii. În octombrie 2017, ea a devenit cetățean al Arabiei Saudite, fiind primul robot care a primit vreodată cetățenia unei țări.

Sophia a participat la evenimentul de lansare al Proiectul Tehnologiile Viitorului, la care a luat parte și administratorul USAID, Samantha Power, care a dat asigurări că proiectul va spori competitivitatea și integrarea pe piața internațională a tehnologiilor informațiilor și comunicației (TIC), ingineriei, industriei ușoare, industriile creative și media digitală.

Proiectul Tehnologiile Viitorului va fi implementat în următorii 5 ani și are un buget total de 32,8 milioane dolari americani, fiind finanțat de USAID și Suedia. Acesta este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021.

#sophia #mesaj pro-inovare #robot umanoid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.