START INOVAȚIE în industriile creative și media digitală. A fost semnat un acord de Parteneriat

Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, își unesc eforturile pentru a susține dezvoltarea industriilor creative și media digitale din Republica Moldova. În acest sens, astăzi 24 noiembrie 2021, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, Doina Nistor au semnat un acord de Parteneriat sub genericul “Start Inovație în industriile creative și media digitale”.

Potrivit informațiilor, Acordul de Parteneriat dintre Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului are următoarele obiective:

Îmbunătățirea cadrului juridic, a legislației și reglementărilor în domeniul industriilor creative, industriilor media digitale și economiei creative;
Creșterea investițiilor în industriile creative, inclusiv producții și coproducții străine și servicii de post-producție;
Promovarea imaginii Republicii Moldova ca țară cu potențial creativ și a conștientizării acestui potențial;
Îmbunătățirea capitalului uman și a competențelor în sectoarele creative, inclusiv în domeniul noilor tehnologii;

Acordul pune bazele Programului național „Moldova Creativă” ce va valorifica potențialul creativ și impulsiona inovația tehnologică în media digitală și în sectoarele creative. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea competențelor creative prin intermediul centrelor de excelență Artcor și Mediacor. Partenerii semnatari vor lansa campanii internaționale de atragere a investitorilor străini în sector și de promovare a Moldovei ca destinație creativă.

“Economiile creative creează oportunități și locuri de muncă pentru talente ce nu pot fi înlocuite de mașini, tehnologii sau inteligența artificială. Republica Moldova are potențial creativ robust ce urmează a fi valorificate datorită programelor și acțiunilor demarate de Guvern, precum și a inițiativelor dezvoltate în echipă cu partenerii internaționali. Împreună putem construi o Moldovă creativă ce integrează tehnologia ca motor al competitivității în sectoarele culturale, creative și de media din țară“, a declarant Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

Proiectul Tehnologiile Viitorului : este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 milioane USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

„Industriile creative prospere au nevoie de ecosisteme prospere. Iată de ce ne propunem să consolidăm și extindem, cu asistența financiară a USAID și Suediei, cooperarea în cadrul inițiativelor de dezvoltare competitivă a sectoarelor media creative și digitale din Moldova atât la nivel național, cât și internațional, pentru a maximiza impactul și amploarea acestora. Moldova este o sursă extraordinară de potențial creativ”, spune Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

#tehnologiile viitorului #ministerul culturii #inovatie #parteneriat #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.