START INOVAȚIE în industriile creative și media digitală. A fost semnat un acord de Parteneriat

Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, își unesc eforturile pentru a susține dezvoltarea industriilor creative și media digitale din Republica Moldova. În acest sens, astăzi 24 noiembrie 2021, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, Doina Nistor au semnat un acord de Parteneriat sub genericul “Start Inovație în industriile creative și media digitale”.

Potrivit informațiilor, Acordul de Parteneriat dintre Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului are următoarele obiective:

Îmbunătățirea cadrului juridic, a legislației și reglementărilor în domeniul industriilor creative, industriilor media digitale și economiei creative;
Creșterea investițiilor în industriile creative, inclusiv producții și coproducții străine și servicii de post-producție;
Promovarea imaginii Republicii Moldova ca țară cu potențial creativ și a conștientizării acestui potențial;
Îmbunătățirea capitalului uman și a competențelor în sectoarele creative, inclusiv în domeniul noilor tehnologii;

Acordul pune bazele Programului național „Moldova Creativă” ce va valorifica potențialul creativ și impulsiona inovația tehnologică în media digitală și în sectoarele creative. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea competențelor creative prin intermediul centrelor de excelență Artcor și Mediacor. Partenerii semnatari vor lansa campanii internaționale de atragere a investitorilor străini în sector și de promovare a Moldovei ca destinație creativă.

“Economiile creative creează oportunități și locuri de muncă pentru talente ce nu pot fi înlocuite de mașini, tehnologii sau inteligența artificială. Republica Moldova are potențial creativ robust ce urmează a fi valorificate datorită programelor și acțiunilor demarate de Guvern, precum și a inițiativelor dezvoltate în echipă cu partenerii internaționali. Împreună putem construi o Moldovă creativă ce integrează tehnologia ca motor al competitivității în sectoarele culturale, creative și de media din țară“, a declarant Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

Proiectul Tehnologiile Viitorului : este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 milioane USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

„Industriile creative prospere au nevoie de ecosisteme prospere. Iată de ce ne propunem să consolidăm și extindem, cu asistența financiară a USAID și Suediei, cooperarea în cadrul inițiativelor de dezvoltare competitivă a sectoarelor media creative și digitale din Moldova atât la nivel național, cât și internațional, pentru a maximiza impactul și amploarea acestora. Moldova este o sursă extraordinară de potențial creativ”, spune Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

#tehnologiile viitorului #ministerul culturii #inovatie #parteneriat #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.