Închisoare cu suspendare pentru șeful Orange. Pentru ce a fost condamnat în dosarul Tapie

24 Nov. 2021, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2021, 15:23 // Actual //  bani.md

Stephane Richard, directorul general al grupului Orange, cea mai mare companie de telecomunicații din Franța, a fost condamnat miercuri, de Curtea de Apel din Paris, la un an de închisoare cu suspendare și la plata unei amenzi de 50.000 de euro, după ce a fost găsit vinovat de complicitate la folosirea abuzivă fondurilor publice, informează agenția Reuters, citată libertatea.ro.

Condamnarea a fost pronunțată în dosarul de arbitraj în care omul de afaceri Bernard Tapie, decedat între timp, a obținut peste 400 de milioane de euro. În schimb, directorul Orange a fost achitat de acuzaţia de complicitate la fraudă.

Soarta CEO-ului Orange, decisă de Consiliul de Administrație

După anunţarea verdictului, Stephane Richard a anunțat, într-un comunicat de presă, că nu va face recurs la verdictul tribunalului, pe care l-a catalogat drept „profund incorect”. Șeful Orange a precizat că board-ul companiei va decide dacă el va mai rămâne sau nu în postul de CEO. „Îmi pun mandatul în mâinile Consiliului de Administrație”, a adăugat Stephane Richard.

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în repetate rânduri că poziţia Guvernului este aceea conform căreia directorii companiilor controlate de stat ar trebui să demisioneze dacă vor fi condamnaţi pentru o infracţiune. Astfel că decizia de condamnare a lui Stephane Richard ar putea însemna sfârşitul carierei sale la Orange, grup la care statul francez este cel mai mare acţionar.

O reuniune a Consiliului de Administraţie a fost programată miercuri, la ora 17.00 GMT, a anunțat purtătorul de cuvânt al companiei. Stephane Richard a anunţat deja că nu va rămâne CEO la Orange la terminarea actualului mandat de patru ani, în luna mai 2022, dar a precizat că ar fi interesat să rămână în funcţia de preşedinte al companiei franceze.

Stephane Richard și Christine Lagarde, inculpați în Dosarul Tapie

Dosarul în care a fost acuzat și condamnat Stephane Richard vizează despăgubirile în valoare de 400 milioane de euro plătite în 2008 de statul francez fostului magnat Bernard Tapie. La acel moment, Stephane Richard era directorul de cabinet al ministrului Finanţelor, Christine Lagarde, care în prezent deține funcția de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). În decembrie 2016, Lagarde, care de asemenea a negat orice încălcare a legii, a fost găsită vinovată de neglijenţă în acelaşi dosar.

Judecătoarea Sophie Clément a considerat că Stephane Richard „a comis acte grave prin favorizarea intereselor lui Bernard Tapie în detrimentul celor ale statului”.

Lui Christine Lagarde, Stephane Richard şi altor angajaţi din Ministerul Economiei li se reproşează că au recurs la soluţia unui arbitraj privat, în loc să meargă în justiţie, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca franceză Credit Lyonnais. Litigiul viza o tranzacţie ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie, susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 404 milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

În 2019, Stephane Richard a fost achitat în primă instanţă în acest dosar, dar parchetul a făcut apel, cerând trei ani de închisoare cu executare în privința directorului Orange.

 

Realitatea Live

26 Mart. 2025, 12:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Mart. 2025, 12:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INCENDIUL DIN CENTRUL CHIŞINĂULUI SURPRINS CU DRONA
NO COMMENT | INCENDIUL DIN CENTRUL CHIŞINĂULUI SURPRINS CU DRONA