Liberi ca pasarea-n zbor. Operatorii aerieni naționali, excluși din lista neagră

În urma misiunii de evaluare desfășurată de Comisia Europeană în cadrul AAC în septembrie anul curent și a ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică al Comisiei Europene din 10 noiembrie 2021 s-a decis excluderea operatorilor aerieni naționali din Lista de siguranță a UE (așa zisa Lista Neagră).

În anul 2018, în urma mai multor sesizări din partea autorităților aeronautice a statelor membre UE cu privire la neconformitățile depistate la operatorii aerieni naționali, Comisia Europeană a decis să desfășoare o misiune de evaluare a capacităților de supraveghere ale AAC.

Misiunea de evaluare a fost realizată de Comisia Europeană în perioada 11-15 februarie 2019. Drept urmare, din cauza lipsei unui nivel corespunzător de supraveghere a siguranței aeronautice, transportatorii aerieni certificați în Republica Moldova (cu excepția Air Moldova, Fly One și Aerotranscargo) au fost incluși în lista de siguranță, fiind impuse restricții de operare în spațiul aerian al Uniunii Europene.

Problema listei de siguranță ținea mai mult de capacitatea insuficientă a AAC, la acea perioadă, de a exercita funcțiile sale de certificare și supraveghere continuă în conformitate cu cerințele internaționale.

În acest sens, acțiunile ulterioare întreprinse de AAC, începând cu februarie 2019, au fost axate spre înlăturarea neconformităților depistate de misiunea de evaluare a CE.

Urmare a planului de acțiuni prezentat în cadrul ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică a Comisiei Europene din 2 aprilie 2019, AAC și-a asumat înlăturarea tuturor neconformităților identificate de CE și consolidarea capacităților de supraveghere a agenților aeronautici.

#operatori #autoritate #lista neagra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.