Moldovagaz i-a blocat conturile companiei Termoelectrica. Energocom aruncă colacul de salvare

Termoelectrica s-a pomenit cu conturile blocate la solicitarea Moldovagaz. Astfel, orice operațiune pe care vrea să o facă o poate face doar cu permisiunea executorului judecătoresc și a Moldovagaz. Parlamentul a votat alocarea a 1,7 miliarde de lei companiei de stat Energocom, care va achita datoria cesionată la gaz a Termolectrica.

Există un risc sporit ca Republica Moldova să fie deconectată de la gaze. Or, Moldovagaz a venit cu solicitarea către Guvern. (…) La 24 noiembrie Guvernul a examinat soluții. Iar acest lucru necesită modificarea legii bugetului pentru anul 2021, care prevede alocarea celor 1,7 miliarde de lei companiei Energocom. Acest lucru va exclude sistarea gazelor și va susține fluxul de numerar la Moldovagaz pentru a achita plățile către Gazprom și de a îmbunătăți situația la Termoelectrica care contribuie la stabilitatea energetică a Republicii Moldova”, a explicat Dumitru Budianschi, ministrul Finanțelor în cadrul ședinței Parlamentului.

Ministrul Finanțelor susține că Energocom a fost indentificat ca un agent economic care ar menține stabilitatea energeetică a Republicii Moldova.

Guvernul nu poate interveni prin tranzacții economice. A fost gândit un instrument și acesta este Energocom. Dacă se achită direct anumite sume la Moldovagaz atunci operatorul de gaz poate trata sumele achitate la discreție și să acopere orice datorie. Or, cesionarea creanțelor Termoelectrica către Energocom exclude această situație. Prin urmare, suma alocată este direcționată către o datorie existentă și nu există riscul de a acoperi alte datorii”, a punctat Budianschi.

Budianschi dă asigurări că Energocom nu pierde acești bani, în condițiile în care rămâne cu creanța de la Termoelectrica și va fi stinsă în conformitate cu acest contract de cesiune a creanțelor.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.