Bugetul și sacii cu bani. Câte milioane alocă Moldova pentru cotizațiile de membru la organismele internaționale

În 2022 Republica Moldova va aloca 62,4 milioane de lei pentru achitarea cotizațiilor și a datoriilor acumulate față de organizațiile internaționale și regionale, arată datele Ministerului Finanțelor.

Republica Moldova urmează să-și achite cotizațiile de membru la 67 de organizații internaționale și regionale. Acestea sunt împărțite în trei categorii: organizații parlamentare – 5 structuri (5,38 milioane lei), organizații internaționale – 55 structuri (51 milioane lei), organizații CSI – 7 structuri (5,7 milioane lei).

În 2022, cele mai mari sume vor fi alocate pentru plata cotizațiilor la Consiliul Europei – 8,33 milioane lei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) – 6,6 milioane lei (355,5 mii dolari), Adunarea Interparlamentară CSI – 4,05 milioane lei (216,2 mii USD). Fondurile pentru plata contribuțiilor sunt prevăzute în bugetul de stat pe anul 2022.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

„Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.