Trei antreprenori români lansează Ronin, o platformă de finanţare şi dezvoltare pentru start-upuri și companii

Trei antreprenori români – Bogdan Almaşi, Ovidiu Ghiman şi Felix Crişan, cu experienţe complementare în business, şi-au unit forţele pentru a lansa o platformă de investiţii în startup-uri şi companii care au nevoie de finanţare pentru scalare, cu scopul de a susţine antreprenorii din domenii cât mai variate să îşi dezvolte ideile de afaceri.

Misiunea este de a facilita legătura dintre antreprenori şi investitorii de tip crowd şi de a permite oricui să devină investitor printr-o contribuţie minimă de 100 euro pentru susţinerea proiectului preferat. Astfel, în urma unui proces riguros de selecţie şi validare a ideilor de business, echipa Ronin va oferi antreprenorilor accesul la resursele necesare pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor lor. Echipa Ronin selectează companiile care prezintă potenţial, conform unei grile independente de evaluare, le sprijină în pregătirea campaniei de atragere de finanţare şi le aduce în faţa investitorilor de retail, care până în prezent nu aveau deloc acces la proiecte rezervate în mod tradiţional fondurilor de investiţii. Cu ajutorul Ronin, oricine are acum oportunitatea de a investi în startup-uri şi în companii consacrate, începând de la tichete de 100 euro.

Noua platformă va fi o soluție pentru provocările start-upurilor, companiilor care vor să obțină finanțare cât și a investitorilor care vor să susțină afacerile din România.

„Obiectivul nostru este ca Ronin să devină o comunitate a românilor antreprenori care, uniţi de experienţe şi provocări similare, vor reuşi să se sprijine reciproc şi să crească împreună. Îi vom aduce împreună pe cei mai activi, creativi şi inovatori dintre români. Unii din postura de antreprenori, alţii din postura de investitori sau experţi care susţin micile companii să se dezvolte şi să creeze valoare adăugată şi progres în societate.’’ a adăugat Bogdan Almaşi, unul dintre co-fondatorii Ronin.

Fondatorii Ronin consideră că inovaţia în business nu reprezintă o exclusivitate a companiilor de tehnologie sau care au o componentă semnificativă de tehnologie. Prin urmare, orice companie, din orice domeniu şi în orice stadiu de dezvoltare, care inovează, poate să aplice pentru a fi listată prin platforma Ronin, venind astfel în faţa publicului larg pentru a solicita o finanţare.

Echipa Ronin facilitează accesul afacerilor la finanţare şi vine cu o nouă abordare prin implementarea pragului minim de investiţie de 100 euro, oferind posibilitatea oricărui român sau cetăţean european de a deveni investitor şi de a susţine companiile cu idei inovatoare.

Ideea proiectului Ronin a luat naştere în anul 2020, fiind lansat oficial la data de 1 decembrie 2021, şi a primit până în prezent o finanţare de 500.000 de euro de la un investitor autohton.

#platforma #start-up #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.