Cum putem înlocui lockdown-ul? Ce spune Igor Boțan

În cadrul dezbaterii „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice”, desfășurată de Agenția de presă IPN, expertul Igor Boțan susține că revenirea la unele interdicții, aplicate până în ianuarie curent, precum și prin vaccinarea masivă a populației, Republica Moldova ar putea evita instituirea stării de urgență la nivel național.
Igor Boțan a amintit că, mai bine de un an în Republica Moldova activează Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP), care poate oferi soluții privind pandemia COVID-19.

„În ultimul timp, a crescut de două ori numărul de decese, dar a sporit și numărul de infectări. În ianuarie, numărul de infectări a scăzut semnificativ și a constituit cifre asemănătoare cu cele din iulie 2020, pentru că se aplicau mai multe interdicții, dar ulterior măsurile au fost relaxate, ceea a condus la sporirea numărului de infectări cu COVID-19, începând cu februarie curent”, a declarat Igor Boțan.

Potrivit lui Igor Boțan, nu este necesar ca militarii să patruleze străzile, această măsură ar spori din nou numărul cazurilor de COVID-19 în rândurile acestora.

„Dacă polițiștii ar patrula străzile așa cum o făceau anul trecut, iar asta a însemnat că zilnic circa 9 mii de polițiști monitorizau faptul cum cetățenii respectau măsurile de protecție COVID-19, nu ar fi nevoie să implicăm și militarii”, a specificat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitate, economice și politice” este ediția a 178-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Siedel”.

#vaccinare #lockdown #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.