TOP Cele mai scumpe orașe din lume. Tel Aviv depășește Parisul

04 Dec. 2021, 07:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Dec. 2021, 07:40 // Actual //  bani.md

Orașul israelian Tel Aviv este cel mai scump din lume, ca urmare a întăririi monedei locale shekel și accelerării inflației, conform unui clasament publicat de revista The Economist.

Unele penurii remarcate în alimentație, materii prime, alcool și transporturi au plasat orașul Tel Aviv pe primul loc în acest clasament, depășind anul acesta metropole ca Paris sau Singapore, arată Agerpres.

Tel Aviv este urmat în acest clasament de Zurich, Hong Kong, New York, Geneva sau Copenhaga, ca cele mai scumpe orașe din lume, după compararea prețurilor la peste 200 de produse și servicii din 173 de metropole din întreaga lume.

Datele, culese în perioada cuprinsă între august și septembrie anul acesta, reflectă o creștere a prețurilor cu 3,5 % în moneda locală, fiind cea mai rapidă rată de inflație din ultimii cinci ani.

Raportul arată și o creștere a prețului mediu la litrul de benzină, care a fost anul acesta cu 21% mai mare la Tel Aviv, comparativ cu alte orașe ale lumii.

Potrivit The Economist, creșterea prețurilor la gaz în Europa și Asia și panica înregistrată la pompele de benzină din Marea Britanie au intervenit prea târziu pentru a putea influența clasamentul realizat anul acesta. EIU atribuie această creștere a prețurilor la bunuri, în marea parte a lumii, problemelor legate de rețeaua de administrare asociate pandemiei de coronavirus.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!