Acționarul Victoriabank, în topul băncilor cu cel mai mare profit din România

Câştigurile celor mai profitabile 5 bănci din România depăşesc 4,8 mld. Lei (969 mil. de euro), adică peste 75% din câştigul total al sistemului. Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a încheiat 9 luni/2021 cu un profit record, de 6,4 mld. Lei (1,2 miliarde de euro ), cu 36% peste câştigul din 9 luni/2020, potrivit datelor BNR, citate de Ziarul Financiar.

Majoritatea băncilor mari au raportat pentru primele nouă luni din 2021 profituri în creştere comparativ cu nivelurile din aceeaşi perioadă din 2020, în condiţiile temperării efectelor crizei coronavirusului şi a scăderii costului riscurilor şi a provizioanelor, dar şi în urma creşterii creditării şi a veniturilor.

Cele mai mari trei bănci în topul după active Banca Transilvania, BCR şi BRD au fost pe podium şi în clasamentul celor mai profitabile bănci în perioada ianuarie-septembrie 2021. Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci din România Banca Transilvania, BCR şi BRD au totalizat 3,5 mld. lei în primele nouă luni din 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 55%.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

#banca transilvania #top #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.