Milionarul care a cumpărat cafeneaua Guguță spune cât a dat pentru bijuteria din centrul capitalei

06 Dec. 2021, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
06 Dec. 2021, 09:49 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Regata Imobiliare, controlată de milionarul Ceslav Ciuhrii, este proprietara unui cunoscut local din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din capitală. Ceva firesc, la prima vedere, dacă nu ar fi vorba despre cafeneaua „Guguţă”, obţinută anterior în urma unor tranzacţii dubioase de către firma „Finpar Invest”, controlată de şeful PD, Vladimir Plahotniuc.

Mulți mă consideră vinovat de acest proiect și așteaptă ca eu să fiu pedepsit pentru asta. Vreau să văd care este pedeapsa, ce vor ei ca eu să construiesc acolo. Eu chiar vreau să fac ceva bun pentru oameni, dar trebuie să se încadreze în niște limite, când vorbim de afaceri. Au fost speculații ca să mi-o ia. Înseamnă că ne întoarcem în perioada sovietică. Nu poate să mi-o ia, poate doar să mi-o cumpere”, a explicat omul de afaceri Ceslav Ciuhrii în interviul „Fără Protocol”.

Potrivit acestuia, este o clauză în contract pe care nu o poate divulga, însă a spus că i-a achitat lui Plahotniuc peste de două milioane de euro.

Ciuhrii spune că a cumpărat cafeneaua Guguță la pachet cu alte terenuri pe care le-a negociat pentru compania Kaufland.

Achiziția cafenelei Guguță de Regata Imobiliare a avut loc pe 27 iunie 2017, la doar două săptămâni după ce Curtea Supremă de Justiţie a trimis la rejudecare dosarul prin care compania controlată de Vladimir Plahotniuc, „Finpar Invest”, cerea permisiunea de a construi un hotel în Grădina Publică „Ştefan Cel Mare şi Sfânt”. Publicaţia notează că „Regata Imobiliare” SRL, noua proprietară a cafenelei „Guguţă”, are ca unic asociat firma „Biotehnos” SRL, fondată de Ceslav Ciuhrii.

„Regata Imobiliare” s-a judecat anterior cu Primăria pentru privatizarea terenului din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, unde actualmente se află cafeneaua „Guguță”. Astfel, în noiembrie 2018, prin decizia Curții Supreme de Justiție, „Regata Imobiliare” a obținut dreptul de a privatiza terenul aferent cafenelei și a de a construi un centru socio-cultural și de agrement în Grădina Publică.

Mai mulți membri ai societății civile, dar și comunicatatea „Occupy Guguță”, pledează pentru păstrarea cafenelei „Guguță” și se opun demolării acesteea. Membrii „Occupy Guguță” au criticat anterior în mai multe instanțe decizia autorităților de permite construcția un nou edificiu, chiar în Grădina Publică Ștefan cel Mare, organizând în acest sens mai multe manifestații publice.

Realitatea Live

13 Apr. 2024, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Apr. 2024, 14:33 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău