Nistrul s-a transformat într-o băltoacă. Gavrilița: Problemele se rezolvă prin dialog și comunicare

În ședința de astăzi a Guvernului am adoptat componența actualizată a comisiei (în negocierea problemei construcției hidrocentralei de pe Nistru n.r). Se fac analize, ridicarea documentelor din trecut. Aceste întrebări complexe se rezolvă prin dialog și comunicare. Am rugat-o pe dna Cantaragiu de la Ministerul Mediului să comunice pe acest subiect la fiecare etapă a negocierilor, a comentat premierul Natalia Gavrilița problemele create râului Nistru urmare a construcției nodului hidroenergetic ucrainean.

Potrivit ei, în soluționarea problemei râului Nistru sunt implicați și partenerii europeni, care ”sunt deschiși pentru a ne ajuta să evaluăm impactul asupra mediului”.

Ieri, PNUD a publicat un studiu în care arată că râul Nistru se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac. Înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice.

Cantități considerabile de pește au dispărut Râul Nistru și-a pierdut o parte însemnată a cantității de pește care viețuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensiuni mici.

#Hidroenergetic #Nistru #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie se apropie, iar una dintre întrebările-cheie este cât de bine sunt informați cetățenii despre campania electorală. Grupul de presă REALITATEA a discutat cu oamenii pe străzile Chișinăului pentru a afla de unde se documentează și câtă încredere au în sursele de informare.

Unii afirmă că sunt la curent cu ceea ce se întâmplă pentru că depun singuri efortul de a căuta informații:

Mă simt informat fiindcă mă informez. Dacă nu m-aș informa eu, dacă nu aș manifesta eu inițiativă, atunci ar fi o problemă”, a spus un participant la sondaj.

Pentru alții, televiziunea și presa online rămân surse de bază:

”Sunt destul de informat, mă informez prin sursele de televiziune, mass media, site-urile de știri, adică cunosc practic despre toți concurenții electorali”, a menționat un bărbat.

Sunt și alegători care verifică informația în mai multe locuri, pentru a se convinge de veridicitatea ei:

„Mai verific, privesc o sursă, mai verific pe alte rețele dacă este adevărat sau nu”, a explicat un tânăr.

Rețelele sociale și discuțiile cu prietenii sunt, la rândul lor, menționate ca surse importante:

„Mai mult așa, de la prieteni, de la Facebook, numai atât.”
„De pe Facebook, TikTok”, au spus alți cetățeni.

În ansamblu, opiniile sunt împărțite. Dacă unii declară că știu clar ce vor alege pe 28 septembrie, alții recunosc că nu urmăresc constant știrile și se bazează mai mult pe ce aud în jur. Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025, când cetățenii sunt chemați să aleagă cei 101 deputați ai Parlamentului.