Nistrul s-a transformat într-o băltoacă. Gavrilița: Problemele se rezolvă prin dialog și comunicare

În ședința de astăzi a Guvernului am adoptat componența actualizată a comisiei (în negocierea problemei construcției hidrocentralei de pe Nistru n.r). Se fac analize, ridicarea documentelor din trecut. Aceste întrebări complexe se rezolvă prin dialog și comunicare. Am rugat-o pe dna Cantaragiu de la Ministerul Mediului să comunice pe acest subiect la fiecare etapă a negocierilor, a comentat premierul Natalia Gavrilița problemele create râului Nistru urmare a construcției nodului hidroenergetic ucrainean.

Potrivit ei, în soluționarea problemei râului Nistru sunt implicați și partenerii europeni, care ”sunt deschiși pentru a ne ajuta să evaluăm impactul asupra mediului”.

Ieri, PNUD a publicat un studiu în care arată că râul Nistru se înnămolește, pierde capacitatea de autoepurare și se transformă în lac. Înnămolirea râului îi reduce semnificativ capacitatea de autoepurare, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ pentru odihnă și pentru dezvoltarea turismului. Efectele negative s-au resimțit și la nivelul zooplanctonului, care are un rol important în ecosistem, formând temelia bazei nutritive a corpurilor de apă și participând activ la procesele de autoepurare a ecosistemelor acvatice.

Cantități considerabile de pește au dispărut Râul Nistru și-a pierdut o parte însemnată a cantității de pește care viețuia în albia sa, datorită dării în exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Pe sectorul mijlociu al Nistrului au dispărut 19 specii, iar în cel de jos — 15 specii de pești. S-a redus efectivul numeric al 44 de specii de pești, inclusiv, al speciilor cu valoare piscicolă și a crescut ponderea speciilor de pești cu ciclu scurt și de mică valoare, de dimensiuni mici.

#Hidroenergetic #Nistru #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor a continuat să crească în 2025, însă profitabilitatea companiilor s-a comprimat pe fondul majorării despăgubirilor și al creșterii mai rapide a cheltuielilor.

Potrivit datelor statistice, asigurătorii au încasat prime brute subscrise în valoare de 3,35 miliarde lei, în creștere cu 3,1% față de anul 2024. În același timp, despăgubirile și indemnizațiile de asigurare plătite au crescut mult mai rapid, cu 16,3%, ajungând la 1,49 miliarde lei.

Creșterea primelor a fost susținută în special de segmentul asigurărilor de bunuri, inclusiv incendii și calamități naturale, care a înregistrat un avans de 21%. De asemenea, asigurările CASCO au crescut cu 14,2%, iar asigurările de sănătate cu 6,4%. În schimb, segmentul dominant al asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) a scăzut cu 4,6%, până la 1,6 miliarde lei.

Pe partea de despăgubiri, cele mai mari creșteri s-au înregistrat la RCA, unde plățile au urcat cu 26,1%, precum și la asigurările de viață, în creștere cu 25,9%. În contrast, despăgubirile pentru asigurările de bunuri au scăzut semnificativ, cu 41,9%.

Pe plan financiar, veniturile totale ale companiilor de asigurări au crescut modest, cu 1,1%, până la 5,73 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat mult mai rapid, cu 6,2% și a ajuns la 5,64 miliarde lei.

Această evoluție a dus la o diminuare drastică a profitului înainte de impozitare, care a coborât la doar 83,1 milioane lei, de peste patru ori mai mic decât în anul precedent.