Ouăle s-au scumpit cu 11%, dar legumele și fructele mai ieftine temperează inflația

În luna august 2025, indicele prețurilor de consum a înregistrat o diminuare de 0,4% comparativ cu luna precedentă, însă față de august 2024 prețurile sunt mai mari cu 7,3%. De la începutul anului, inflația cumulată este de 4,8%, potirivt datelor Biroului Național de Statistică.

Scăderea lunară a fost determinată în principal de reducerea prețurilor la produsele alimentare (-0,8%), mărfurile nealimentare (-0,2%) și serviciile prestate populației (-0,1%). Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la fructe (-6,5%), legume (-2,3%) și zahăr (-0,8%), în timp ce prețul ouălor de găină a crescut cu 11%.

La bunurile nealimentare, cele mai importante scăderi au fost la carburanți și combustibili (-1,2%), inclusiv la motorină (-3,6%) și benzină (-0,7%). În schimb, s-au înregistrat creșteri la confecții (+0,6%) și la materiale de construcție (+0,3%).

În sectorul serviciilor, tarifele reglementate la energie electrică au scăzut cu 6,8%, generând o micșorare a indicelui general al prețurilor cu peste 0,2%. Totodată, au crescut tarifele la serviciile de alimentație publică (+1,8%).

Comparativ cu decembrie 2024, prețurile au crescut în medie cu 4,8%, inclusiv la produse alimentare (+4,8%), mărfuri nealimentare (+1,3%) și servicii (+9,4%). În ultimele 12 luni (august 2024 – august 2025), cele mai mari creșteri au fost consemnate la serviciile prestate populației (+13,1%), urmate de produse alimentare (+8,5%) și mărfuri nealimentare (+2,2%).

În profil regional, scăderi lunare mai pronunțate ale indicelui prețurilor de consum s-au înregistrat în Chișinău (-1,0%) și în regiunea de Nord (-0,5%).

Rata lunară a inflației din Moldova (-0,4%) s-a situat sub nivelul altor țări din regiune, precum Turcia (+2,0%), Estonia (+1,0%) sau Georgia (+0,3%), fiind comparabilă cu Polonia (-0,1%) și mai redusă decât în Letonia și Lituania (-0,2%).

Biroul Național de Statistică a lansat și un tablou de bord interactiv pe pagina sa oficială, unde pot fi vizualizate evoluțiile indicelui prețurilor de consum după ani, luni și grupe de produse și servicii.

În ultimul Raport al inflației, BNM estimează că inflația anuală va continua să scadă în a doua jumătate a anului 2025 și începutul lui 2026, revenind în intervalul țintă în primul trimestru al anului viitor, unde se va menține aproape de limita inferioară până la sfârșitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă din acest an este așteptată în trimestrul III 2025, iar cea minimă – în trimestrul III 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bani #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina