Criză de leadership pe șine: după 18 luni de interimat, CFM are director

Serghei Cotelnic este noul director al CFM, potrivit infromațiilor Agenției proprietății Publice, care l-a desemnat câștigător al concursului.

Concursul s-a desfășurat în două etape. La 25 august 2025 au fost analizate cele patru dosare depuse, iar în urma preselecției au promovat doi candidați – Serghei Cotelinic și Emil Fiodorov. În etapa a doua, desfășurată pe 3 septembrie, candidații au prezentat viziuni privind eficientizarea activității economico-financiare a întreprinderii și au răspuns la întrebările membrilor Consiliului de administrație.

Noul administrator va avea o serie de atribuții-cheie, precum: conducerea operațională a întreprinderii și reprezentarea acesteia fără procură, implementarea deciziilor APP și ale Consiliului de Administrație, gestionarea eficientă a resurselor și patrimoniului CFM, asigurarea transparenței în achiziții, elaborarea planurilor financiare și rapoarte de activitate și
negocierea și încheierea contractelor comerciale, angajarea personalului și propunerea repartizării profitului net.

Până în prezent, interimatul la conducerea CFM a fost asigurat de Sergiu Coetlenic, numit de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea în luna martie 2025, după demisia lui Sergiu Tomșa, care la rândul său preluase temporar funcția de la Oleg Tofilat, cel care a condus întreprinderea până la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotelnic #interimat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.