Statul, neputincios în fața economiei tenebre. Cum au pierdut autoritățile miliarde de lei

În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%, arată analiza „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”.

Dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB”, arată analiza.

Ultimele date, pentru anul 2019, arată că economia informală s-a comprimat comparativ cu nivelul din 2018 și a constituit ¼ din PIB. Cea mai mare parte din economia neobservată este reprezentată de producţia gospodăriilor populației pentru consum propriu, iar sectorul informal și producția ascunsă în sectorul formal concurează pentru a doua poziție. Deși datele pentru 2020 nu sunt disponibile, rezultatele sondajului și altor indicatori-proxy, prezentați mai jos, sugerează că nivelul economiei informale, pe parcursul anului 2020, nu s-a majorat.

Agricultura este una dintre principalele activități din economia informală, deși ponderea acestui sector în economia informală s-a redus. Astfel, în 2019 comparativ cu 2015, ponderea în PIB a componentei neobservate din agricultură s-a redus de la 7% la 6%. Totodată, peste 40% din valoarea adăugată din componenta neobservată a agriculturii este reprezentată de producția gospodăriilor populației pentru consum propriu. Componenta neobservată a altor activități economice are o pondere mare în PIB (6,4% în 2015 și 7,9% în 2019)”, mai spune studiul.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.