„Prietenia”, dintre Chișinău și București, revine în circulație. Cât costă un bilet

12 Dec. 2021, 14:46
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Dec. 2021, 14:46 // Au Bani //  MD Bani

Circulația trenului Chișinău-București se reia din 12 decembrie. De asemenea, din aceeași zi, se reia circulația zilnică a trenului Iași-Ungheni. Biletele pot fi procurate la casele gării feroviare, iar din 6 decembrie și online, direct pe site-ul www.cfm.md.

Potrivit Căii Ferate din Moldova, până pe 31 decembrie, trenul Chișinău-București va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de joi și duminică, la ora 17.20, iar din București în zilele de luni și vineri, la ora 19.20. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână. De la Chișinău: marți, joi și duminică, iar din București: luni, miercuri și vineri.

Costul călătoriei a rămas același: tariful SMART (nerambursabil) – 19 euro, prețul unui bilet pentru călătoria în vagon cu compartimente – 580 de lei, în vagon capitonat 670 de lei. Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 12 ani vor beneficia de o reducere de până la 40% din costul călătoriei. La Gara Chișinău se pot achiziționa și documente de călătorie pentru trenurile care circulă din București în direcția Budapesta, Sofia, Viena și mai departe cu transbordare la orice alte rute din țările europene.

Amintim că, circulația trenurilor de călători în trafic internațional a fost suspendată în martie 2020. De asemenea, din data de 28 august 2021 a fost reluată circulația trenului Chișinău-Odesa.

În context, administrația ÎS «Calea Ferată din Moldova» anunță că depune toate eforturile pentru a relua circulația trenurilor și în relația cu alte state –Rusia, Belarus, Ucraina.

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.