Ce spune CCM despre majorarea salariilor magistraților Curții Constituționale?

De câteva zile inițiativa majorării salariilor judecătorilor constituționali în anul 2022 cu aproape 100%, ceea ce înseamnă că ar urma să ridice o leafă de peste 80 de mii de lei a devenit subiect discuție în spațiul public și se pare că a ajuns și la urechile celora care ar urma să se bucure de această creștere salarială – magistrații Curții Constituționale (CCM), scrie Realitatea.md.

CCM a plasat astăzi o reacție, dacă o putem numi reacție, referitor la creșterea salariilor judecătorilor care se așteaptă să fie din anul viitor.

„Cu privire la discuțiile existente în societate despre subiectul unei pretinse majorări a salariilor judecătorilor Curții Constituționale și având în vedere solicitările unor jurnaliști de a comenta situația, vă informăm că obligația de rezervă și de prudență a judecătorilor îi împiedică să facă comentarii”, se arată într-un anunț plasat pe site-ul Curții Constituționale.

Precizăm că, la data de 8 decembrie, în spațiul public au apărut informații precum că, în 2022, salariile judecătorilor CCM vor crește cu aproape 100% față de anul curent. Astfel, magistrații ar urma la anul să ridice o leafă de 82 de mii de lei. Argumentul deputaților PAS, inclusiv a lui Igor Grosu a fost faptul că s-ar fi încercat coruperea acestor judecători, iar creșterea salariilor ar fi o metodă de a păstra independența și integritatea acestora în procesul de luare a deciziilor. Natalia Gavrilița la rândul ei a declarat că „salariile acestora sunt justificate”.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

#majorare #salarii #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.