Nedelcu despre compania aleasă de Spînu pentru Vulcănești-Chișinău. Este suspectă, la mijloc sunt 260 de mln de euro

10 Dec. 2021, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Dec. 2021, 11:23 // Actual //  MD Bani

„Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească”. Opinia aparține jurnalistului de investigație Mădălin Necșuțu, care într-un interviu pentru Europa Liberă, a oferit mai multe declarații. Acesta a adus aminte, în special, de documentul semnat de autoritățile Republicii Moldova, în persoana ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierului Andrei Spînu, cu compania suspectă din India „KEC International” privind construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău, scrie Realitatea.md.

Ce ar trebui și ce ar putea să facă Republica Moldova pentru o relație mai bună cu Bucureștiul?

Mădălin Necșuțu: „De exemplu, în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău, licitația a fost câștigată de o firmă indiană și la o simplă căutare pe Google o să descoperiți că acea firmă indiană a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură. Ei, la licitația aceea a participat și o firmă românească, care, evident, a fost scoasă din cursă pe un motiv oarecum banal, pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă și, de exemplu, guvernul, nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: „Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Din câte cunosc eu, neoficial, prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare. Vorbim de un contract de 260 de milioane. Oare când vine vorba de oferit, este o relație numai de oferit din partea României? De ce această interconectare nu presupune și un contract către o firmă europeană?”.

Este preconizată o viitoare ședință comună de guvern la începutul anului viitor.

Mădălin Necșuțu: „Cred că există potențial pentru mai mult, există potențial din partea Chișinăului, dar să nu uităm că astfel de episoade de care v-am vorbit mai devreme lasă un gust amar și la București, și oricâtă relație frățească ar fi între noi și acea comuniune de limbă, istorie ș.a.m.d., atunci când Republica Moldova face astfel de mișcări, acestea se văd la București. Eu am vorbit cu mai mulți oficiali de la București și chiar mi-au spus lucrul acesta, că nu le-a picat bine la ultima licitație ceea ce s-a întâmplat cu firma indiană în detrimentul unei firme românești”.

„Sunt convins că acest lucru n-o să pună piedică total, dar Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească. Și cred că atunci când politicienii mai tineri sau mai puțin tineri de la Chișinău vor învăța acest lucru, atunci vom putea vorbi de o turație la maximum a motoarelor celor două capitale. Altfel, dacă vor exista astfel de episoade care sunt mai puțin reușite, ca să mă exprim diplomatic, cred că lucrurile nu se vor mișca foarte rapid. Sunt toate premisele să avem mai multe chestiuni la modul cel mai practic afișate pe agendă, dar acestea…”, a conchis jurnalistul de investigație.

  • Conferința de presă susținută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, din data de 15 noiembrie 2021. A fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!