Nedelcu despre compania aleasă de Spînu pentru Vulcănești-Chișinău. Este suspectă, la mijloc sunt 260 de mln de euro

10 Dec. 2021, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Dec. 2021, 11:23 // Actual //  MD Bani

„Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească”. Opinia aparține jurnalistului de investigație Mădălin Necșuțu, care într-un interviu pentru Europa Liberă, a oferit mai multe declarații. Acesta a adus aminte, în special, de documentul semnat de autoritățile Republicii Moldova, în persoana ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierului Andrei Spînu, cu compania suspectă din India „KEC International” privind construcția liniei de interconectare Vulcănești-Chișinău, scrie Realitatea.md.

Ce ar trebui și ce ar putea să facă Republica Moldova pentru o relație mai bună cu Bucureștiul?

Mădălin Necșuțu: „De exemplu, în cazul construcției liniei electrice de la Vulcănești-Chișinău, licitația a fost câștigată de o firmă indiană și la o simplă căutare pe Google o să descoperiți că acea firmă indiană a avut probleme inclusiv în India cu construcția unor astfel de obiective de infrastructură. Ei, la licitația aceea a participat și o firmă românească, care, evident, a fost scoasă din cursă pe un motiv oarecum banal, pentru că nu prezentase o garanție financiară la bancă și, de exemplu, guvernul, nu a venit nimeni din Guvernul Republicii Moldova să-i spună acelei firme: „Uite, ai o problemă aici, poți s-o rezolvi și intră în licitație și concurează”. Din câte cunosc eu, neoficial, prețul oferit de acea firmă românească a fost undeva la vreo 30 de mii de euro mai mare decât cel al firmei indiene câștigătoare. Vorbim de un contract de 260 de milioane. Oare când vine vorba de oferit, este o relație numai de oferit din partea României? De ce această interconectare nu presupune și un contract către o firmă europeană?”.

Este preconizată o viitoare ședință comună de guvern la începutul anului viitor.

Mădălin Necșuțu: „Cred că există potențial pentru mai mult, există potențial din partea Chișinăului, dar să nu uităm că astfel de episoade de care v-am vorbit mai devreme lasă un gust amar și la București, și oricâtă relație frățească ar fi între noi și acea comuniune de limbă, istorie ș.a.m.d., atunci când Republica Moldova face astfel de mișcări, acestea se văd la București. Eu am vorbit cu mai mulți oficiali de la București și chiar mi-au spus lucrul acesta, că nu le-a picat bine la ultima licitație ceea ce s-a întâmplat cu firma indiană în detrimentul unei firme românești”.

„Sunt convins că acest lucru n-o să pună piedică total, dar Republica Moldova trebuie să învețe că o relație avantajoasă și reciprocă vine la pachet și cu oferirea de avantaje de ambele părți, nu trebuie să fie o relație unilaterală, nu trebuie să existe o relație în care Bucureștiul să ofere totul, iar Chișinăul să primească. Și cred că atunci când politicienii mai tineri sau mai puțin tineri de la Chișinău vor învăța acest lucru, atunci vom putea vorbi de o turație la maximum a motoarelor celor două capitale. Altfel, dacă vor exista astfel de episoade care sunt mai puțin reușite, ca să mă exprim diplomatic, cred că lucrurile nu se vor mișca foarte rapid. Sunt toate premisele să avem mai multe chestiuni la modul cel mai practic afișate pe agendă, dar acestea…”, a conchis jurnalistul de investigație.

  • Conferința de presă susținută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, din data de 15 noiembrie 2021. A fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.