Puterea de cumpărare a moldovenilor. Suntem codașii Europei. Care state au cei mai mulți bani

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2021 este de 15.055 euro. Cu toate acestea, venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de țări incluse în studiu variază semnificativ: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova și Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori ale puterii medii de cumpărare. Astfel, liechtensteinienii au o sumă medie disponibilă pentru cheltuieli și economii de peste 34 de ori mai mare în comparație cu ucrainenii. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului „GfK Purchasing Power Europe 2021”.

În total, europenii au la dispoziție aproximativ 10,2 trilioane de euro de cheltuit în 2021 pentru alimente, locuințe, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consumatori. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 15.055 euro. Astfel puterea de cumpărare pe cap de locuitor are o creștere nominală de 1,9% în 2021. Suma pe care consumatorii o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii variază considerabil de la o țară la alta, așa cum o demonstrează analiza primelor 10 țări.

Marea Britanie este în top 10

Ca și în anul precedent, Liechtenstein ocupă din nou primul loc, cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 64.629 EUR. Aceasta este de 4,3 ori mai mare decât media europeană. Elveția și Luxemburg completează primele trei locuri în clasamentul puterii de cumpărare, la fel ca și anul trecut. Elvețienii au la dispoziție 40.739 de euro pe cap de locuitor – de 2,7 ori media europeană – în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, ceea ce înseamnă de peste 2,3 ori media europeană.

Toate celelalte țări din Top 10 au, de asemenea, o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puțin 55% mai mult decât media europeană. Regatul Unit se situează în Top 10 anul acesta, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 23.438 de euro, situându-se pe locul zece.

În general, 16 dintre cele 42 de țări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de țări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care la 14.709 euro pe cap de locuitor este ușor sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc printre țările incluse în studiu, cu cea mai mică putere de cumpărare, ucrainienii și moldobenii au la dispoziție doar 1.892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Filip Vojtech, expert în domeniul soluțiilor de geomarketing GfK, explică: „După ce puterea de cumpărare a stagnat anul trecut din cauza pandemiei de Coronavirus, în acest an oamenii pot compensa cel puțin parțial creșterea inflației prin câștiguri nominale ale puterii de cumpărare. Aceasta înseamnă că în 2021 locuitorii din Europa vor avea din nou mai mulți bani disponibili pentru cheltuielile de consum, servicii, vacanțe și multe altele. Cu toate acestea, puterea de cumpărare nu se dezvoltă la fel în fiecare țară europeană: în timp ce Regatul Unit urcă cu două locuri în clasamentul puterii de cumpărare, tot din cauza unei lire sterline mai puternice, Irlanda vecină alunecă cu trei locuri în jos în top. Și au existat unele schimbări și în interiorul țărilor – cum ar fi în Franța, unde decalajul în puterea de cumpărare se mărește.”

#puterea de cumpărare #Europa #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.