Mahării loteriei se „scaldă-n” bani cu venituri de miliarde. Alaiba: Loteria e un viciu și nu trebuie promovat

15 Dec. 2021, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2021, 14:37 // Actual //  bani.md

Zilnic, în Republica Moldova, se vând peste 1,3 milioane de bilete la loterie, iar cumpărătorii sunt în general persoane vulnerabile. În ultimele opt luni, veniturile industriei jocurilor de noroc au crescut de la 600 de milioane, la 2,6 miliarde de lei în opt luni ale lui 2021. Impozitele plătite către stat sunt zero, a declarat deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care a explicat interzicerea publicității jocurilor de noroc de la 1 ianuarie 2022.

Este o problemă, pentru că atunci când omul dă o mare parte din venitul său pe asemenea viciu, pentru că este un viciu, înseamnă că el nu își alocă bani pentru alte necesități. Și iarăși, noi vorbim de pensionari, cazuri reale, oameni care jumătate din pensie la momentul în care o primesc o dau pe bilete de loterie. Acestea-s cazuri din satele noastre, cazuri pe care le putem vedea pur și simplu la o plimbare prin localitățile noastre rurale. Deci, nu trebuie să negăm problema. (…) Dacă e să fac o paralelă și să vedem modul în care sunt concepute aceste materiale promoționale video ș.a.m.d., ele sunt concepute pentru cei mai săraci oameni din țara asta”, a explicat Alaiba.

Deputatul a spus într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că publicitatea jocurilor de noroc va fi interzisă după modelul țigărilor.

Atunci când o să intrați în oficiul poștal n-o să vedeți tot felul de afișaje cu publicitate, ele nu sunt interzise în vânzare, însă ele nu pot fi afișate public în ghișee, așa cum avem la toate supermarketurile și la toate chioșcurile, că-i imposibili să faci o plimbare de 100 de metri, am impresia, în centrul Chișinăului fără ca să vezi, cel puțin, o promovare a jocurilor de noroc. Și asta-i problema, pentru că acest viciu se ține pe o publicitate foarte, foarte intensă și foarte generos finanțată. Și de aici și motivul din care a trebuit să intervenim anume aici, pe publicitate. La televizor n-o să mai fie reclamă a loteriilor și apeluri de genul: „Vino, joacă și câștigă”, a punctat Alaiba.

Directorul companiei “Loteria Naţională a Moldovei”, Vadim Dermenji, susţine că proiectul de lege dreprezintă o amenințare pentru jocurile de noroc legale, care asigură respectarea legislației, plata impozitelor, precum și respectarea drepturilor consumatorilor. Mai mult, potrivit lui Dermenji, iniţiativa lui Alaiba va favoriza companiile din străinătate, care nu dețin autorizație de activitate în Moldova, nu plătesc niciun leu la bugetul de stat, deși au rulaj de sute de milioane de lei.

Potrivit acestuia, în ultimii trei ani, venitul statului pe care noi i l-am asigurat este de aproximativ 180 de milioane de lei. Asta vorbește despre faptul că această ramură a început să se dezvolte, iar proiectul de lege propus va stopa această creștere, va opri dezvoltarea acestei afaceri, respectiv pierderile pe care le va suporta statul, conform calculelor noastre ar fi aproximativ 50 de milioane de lei în fiecare an, în următorii 10 ani.

30 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii au pus pe masă mai multe legume, fructe și lactate în 2025, dar au consumat mai puțină carne și cartofi. Datele Biroului Național de Statistică privind consumul mediu anual pe locuitor arată schimbări destul de vizibile față de 2024.

Cel mai mult a crescut consumul de lapte. În medie, unui locuitor i-au revenit anul trecut 208,3 kilograme, față de 188 de kilograme în 2024. Asta înseamnă cu aproximativ 20,3 kilograme mai mult pentru fiecare persoană, într-un singur an.

Și legumele au ajuns mai des în meniul moldovenilor. Consumul mediu a crescut de la 115,8 la 131,2 kilograme pe locuitor, adică cu aproximativ 15,4 kilograme într-un an. O creștere se observă și la tomate: de la 32,3 la aproape 36 de kilograme pe persoană.

La fructe, pomușoare și nuci, consumul mediu a ajuns la 149,4 kilograme pe locuitor, față de 140,8 kilograme în 2024. Cele mai multe au fost merele, cu un consum mediu de aproape 93,8 kilograme pe persoană.

Moldovenii au consumat și mai multe cereale și produse derivate din acestea. Cantitatea medie a crescut de la 187,9 la 199,3 kilograme pe locuitor. Din această categorie, cea mai mare parte o reprezintă grâul și produsele obținute din acesta – aproximativ 180,5 kilograme pe persoană.

În schimb, carnea a pierdut teren. Dacă în 2024 consumul mediu era de 68,6 kilograme pe locuitor, în 2025 acesta a coborât la 63,6 kilograme. Este o reducere de aproximativ 5 kilograme pentru fiecare persoană. A scăzut și consumul de cartofi, de la 79,3 la 74,3 kilograme pe locuitor.

La ouă, schimbarea a fost mai mică: în 2025, un moldovean a consumat în medie aproximativ 252 de ouă, față de aproape 256 în anul precedent.

Datele nu includ raioanele din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender.