Economia Moldovei și-a redus din turații. Agricultura ne salvează

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 8,3% în trimestrul trei al anului 2021, însă majorarea este mult mai mică față de trimestrul precedent – 21,5%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III 2021, a însumat 69,8 miliarde de lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestrul III 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 8,3% pe seria brută și cu 10,4% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019 cu 9,7%, în termeni reali.

La creșterea PIB în trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020 agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit la majorarea PIB cu 3,9% cu o pondere de 16,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăgate brute (VAB) pe activitățile respective cu 28,6%. Acest lucru s-a datora recoltei bogate din anul 2021.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică U înregistrat o creștere de 3,5%.

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare au avut o majorare de 4,4%. Iar activitățile financiare și asigurările cu 6,0%, tranzacții imobiliare – 0,9% și informații și comunicații – 3,4%.

În același timp, construcțiile care au avut o pondere de 9,7% la formarea PIB au înregistrat o diminuare a VAB cu 9,1%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,7% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu +3,3%, volumul lor majorându-se cu 28,5%. Consumului final al gospodăriilor populației (contribuind cu 9,1% la creșterea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 11,9%, constituind 79,1% din PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+0,7%), al cărui volum s-a majorat cu 4,9%, constituind 14,2% din PIB.

Exportul net de bunuri și servicii, contribuind cu 2,5% la descreșterea PIB.

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, anunță că va solicita explicații cu privire la blocarea reorganizării celor 12 operatori de distribuție a gazelor din cadrul Moldovagaz, proces care, potrivit declarațiilor conducerii companiei din 2021, trebuia să înceapă încă din anul 2022.

„Faptul pe care l-am descoperit azi dimineață e că, la sfârșitul anului 2021, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz a anunțat că din 2022, urma să fie demarat un proces de reorganizare a celor 12 întreprinderi. Acum vreau și eu să aflu care au fost factorii care au frânat demararea acestui proiect”, a declarat ministrul.

Junghietu a precizat că va convoca o ședință cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație al Moldovagaz și va cere un plan clar pentru reorganizarea operatorilor de distribuție.

„Urmează să convocăm o ședință pe acest subiect cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație și o să solicit prezentarea unui plan clar de reorganizare. Acesta va trebui să treacă prin Consiliul de Observatori, să fie aprobat de Consiliul de Administrație și ulterior de Adunarea Generală a Acționarilor”, a spus ministrul.

Șeful de la Energie afirmă că autoritățile vor analiza toate opțiunile legale pentru ca procesul să înceapă cât mai curând, chiar dacă admite că fuziunea celor 12 companii nu va fi simplă.

„Se vor verifica toate alternativele legale pentru ca acest proces să aibă loc cât mai curând. Desigur, nu va fi ușor să comasezi 12 întreprinderi într-una singură, dar este o măsură primordială pentru a asigura echitate la formarea tarifului de distribuție”, a subliniat Dorin Junghietu.

Declarațiile ministrului vin la o zi după ce directorul ANRE, Alexei Taran, a afirmat că optimizarea celor 12 operatori de distribuție ar reduce cheltuielile administrative și de salarizare, însă impactul asupra tarifului final la gaz va fi unul limitat. Potrivit acestuia, personalul tehnic implicat direct în exploatarea și întreținerea rețelelor va rămâne în sistem, astfel încât componenta de distribuție din tarif nu va putea fi redusă cu mult.