Economia Moldovei și-a redus din turații. Agricultura ne salvează

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 8,3% în trimestrul trei al anului 2021, însă majorarea este mult mai mică față de trimestrul precedent – 21,5%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III 2021, a însumat 69,8 miliarde de lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestrul III 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 8,3% pe seria brută și cu 10,4% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019 cu 9,7%, în termeni reali.

La creșterea PIB în trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020 agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit la majorarea PIB cu 3,9% cu o pondere de 16,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăgate brute (VAB) pe activitățile respective cu 28,6%. Acest lucru s-a datora recoltei bogate din anul 2021.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică U înregistrat o creștere de 3,5%.

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare au avut o majorare de 4,4%. Iar activitățile financiare și asigurările cu 6,0%, tranzacții imobiliare – 0,9% și informații și comunicații – 3,4%.

În același timp, construcțiile care au avut o pondere de 9,7% la formarea PIB au înregistrat o diminuare a VAB cu 9,1%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,7% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu +3,3%, volumul lor majorându-se cu 28,5%. Consumului final al gospodăriilor populației (contribuind cu 9,1% la creșterea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 11,9%, constituind 79,1% din PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+0,7%), al cărui volum s-a majorat cu 4,9%, constituind 14,2% din PIB.

Exportul net de bunuri și servicii, contribuind cu 2,5% la descreșterea PIB.

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina