Economia Moldovei și-a redus din turații. Agricultura ne salvează

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 8,3% în trimestrul trei al anului 2021, însă majorarea este mult mai mică față de trimestrul precedent – 21,5%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III 2021, a însumat 69,8 miliarde de lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu trimestrul III 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 8,3% pe seria brută și cu 10,4% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019 cu 9,7%, în termeni reali.

La creșterea PIB în trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020 agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit la majorarea PIB cu 3,9% cu o pondere de 16,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăgate brute (VAB) pe activitățile respective cu 28,6%. Acest lucru s-a datora recoltei bogate din anul 2021.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică U înregistrat o creștere de 3,5%.

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare au avut o majorare de 4,4%. Iar activitățile financiare și asigurările cu 6,0%, tranzacții imobiliare – 0,9% și informații și comunicații – 3,4%.

În același timp, construcțiile care au avut o pondere de 9,7% la formarea PIB au înregistrat o diminuare a VAB cu 9,1%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 13,7% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu +3,3%, volumul lor majorându-se cu 28,5%. Consumului final al gospodăriilor populației (contribuind cu 9,1% la creșterea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 11,9%, constituind 79,1% din PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+0,7%), al cărui volum s-a majorat cu 4,9%, constituind 14,2% din PIB.

Exportul net de bunuri și servicii, contribuind cu 2,5% la descreșterea PIB.

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.