De ce o bancă centrală trebuie să rămână independentă? Independență, responsabilitate și transparență

15 Dec. 2021, 15:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Dumitrita Culiuc
15 Dec. 2021, 15:18 // Bănci şi Finanţe //  Dumitrita Culiuc

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența. Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral, iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unei instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente. Acesta este și cazul băncilor centrale care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale. Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică de ce băncile centrale trebuie să fie independente.

Atunci când vorbim de o bancă centrală sunt importante trei aspecte: independența, responsabilitatea și transparența.

Expertul economic Veaceslav Ioniță explică ce înseamnă, de fapt, independența unei bănci centrale.

„Atunci când vorbim despre independența Băncii Naționale, se are în vedere independența ei de aprobare a politicilor și a deciziilor din aria ei de competență. Orice instituție care este independentă trebuie să aibă și o responsabilizare în fața societății și când vorbim de responsabilitatea Băncii Naționale, ne referim la două aspecte: responsabilitatea privind administrarea bugetului lor intern și în acest aspect, Parlamentul Republicii Moldova a spus foarte clar că Banca Națională este independentă, dar cheltuielile ei, salariile ei trebuie să fie un subiect de responsabilitate publică. Din acest motiv, Curtea de Conturi vine și verifică câți bani a cheltuit Banca Națională, cum a cheltuit acești bani,, iar toți conducătorii Băncii Naționale sunt obligați să-și publice toate veniturile. În felul acesta, pe de o parte avem o independență a Băncii Naționale, pe de altă parte responsabilizarea ei în fața societății.”

Pentru mai multe detalii asculați podcastul „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, realizat de BNM.

Realitatea Live

03 Dec. 2022, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Dec. 2022, 05:46 // Actual //  Lupu Eduard

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres. Nu

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef al publicaţiei, Oleg Roldughin, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia).

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a spus Roldughin.

Puțin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate, a spus el.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

În cursul anchetei, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Numărul buncărelor private este net superior celor care pot fi identificate prin contracte oficiale sau alte documente.
Potrivit jurnalistului, un grup de muncitori a descoperit că tunelurile din Moscova coboară până la 200 de metri sub pământ. Ei au găsit din întâmplare aceste tuneluri. La scurt timp, aceştia au fost condamnaţi la diferite sancţiuni administrative, unii dintre ei fiind pasibili de pedeapsa cu închisoarea şi trebuind să părăsească Rusia.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.
„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

Mai întâi există tuneluri ascunse sub centrul Moscovei. Potrivit jurnaliştilor, celebrul sistem Metro-2 (denumire neoficială pentru buncărele clasificate anterior) leagă clădirile guvernamentale din Moscova (în principal Kremlinul) de buncărele capitalei, precum şi de oraşele Balaşiha, Cehov şi Kaluga.

Jurnaliştii de la Sobesednik au descoperit una din intrările secrete ale unui tunel în apropiere de bulevardul Miciurinski din Moscova.

Jurnaliştii au relatat că există zeci de instalaţii de acest tip în capitala Federaţiei Ruse în diferite locuri: Aleea Lucinikov ( nu departe de Piaţa Lubianka, adresa sediului şi a închisorii FSB), Aleea Krestovozdvijenski (în apropierea Ministerului Apărării) şi Taganka (lângă buncărul lui Stalin). Multe dintre ele sunt concentrate de asemenea în jurul fostului teren viran numit Ramenki-43, unde ar exista un întreg oraş subteran, legat de Kremlin prin tuneluri.

În plus, există adăposturi subterane sub palatul lui Putin din oraşul Ghelendjik, pe ţărmul Mării Negre.

Jurnaliştii cred că există un alt buncăr sub muntele Iamantau, într-un oraş bine ascuns în Ural într-un oraş numit Mejgorie, situat la sud de Ekaterinburg, undeva între Magnitogorsk şi Ufa.

„Formaţiunea teritorială administrativă închisă” (oraşe secrete, cunoscute sub numele de ZATO, în limba rusă), Mejgorie a apărut combinând două orăşele militare, Beloreţk-15 şi Beloreţk-16, situate la 20 km unul de altul. În general, se presupune că circa 15.000 de persoane locuiesc acolo. Nici măcar localnicii din regiune nu pot intra în oraş decât cu permise speciale.

Jurnaliştii subliniază că anumite lucrări la muntele Iamantau s-au intensificat în ultimul timp. S-au cheltuit mulţi bani. Avioanele ruseşti au impus o zonă de excludere aeriană deasupra muntelui şi este dificil să pătrunzi acolo pe jos, afirmă jurnaliştii de la Sobesednik.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău