De ce o bancă centrală trebuie să rămână independentă? Independență, responsabilitate și transparență

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența. Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral, iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unei instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente. Acesta este și cazul băncilor centrale care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale. Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică de ce băncile centrale trebuie să fie independente.

Atunci când vorbim de o bancă centrală sunt importante trei aspecte: independența, responsabilitatea și transparența.

Expertul economic Veaceslav Ioniță explică ce înseamnă, de fapt, independența unei bănci centrale.

„Atunci când vorbim despre independența Băncii Naționale, se are în vedere independența ei de aprobare a politicilor și a deciziilor din aria ei de competență. Orice instituție care este independentă trebuie să aibă și o responsabilizare în fața societății și când vorbim de responsabilitatea Băncii Naționale, ne referim la două aspecte: responsabilitatea privind administrarea bugetului lor intern și în acest aspect, Parlamentul Republicii Moldova a spus foarte clar că Banca Națională este independentă, dar cheltuielile ei, salariile ei trebuie să fie un subiect de responsabilitate publică. Din acest motiv, Curtea de Conturi vine și verifică câți bani a cheltuit Banca Națională, cum a cheltuit acești bani,, iar toți conducătorii Băncii Naționale sunt obligați să-și publice toate veniturile. În felul acesta, pe de o parte avem o independență a Băncii Naționale, pe de altă parte responsabilizarea ei în fața societății.”

Pentru mai multe detalii asculați podcastul „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, realizat de BNM.

#institutie independenta #educatie financiar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.