De ce o bancă centrală trebuie să rămână independentă? Independență, responsabilitate și transparență

Ce are inflația, devalorizarea leului, crizele economice, sărăcia cu independența unei bănci centrale? Așa cum arată istoria, toate acestea apar atunci când o bancă centrală își slăbește sau își pierde independența. Obiectivele politicienilor au deseori un interes imediat. În mod fundamental, aceștia au în vedere creșterea ratingului pentru a se menține la putere în următorul ciclu electoral, iar deciziile nepopulare aici și acum, tehnocrate, dar care țintesc obiective pe termen lung sunt în mod prudent puse în sarcina unei instituții de reglementare și supraveghere, specializate și independente. Acesta este și cazul băncilor centrale care au obiectivul de a menține stabilitatea prețurilor și câteva obiective secundare, cum ar fi promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea dezvoltării economice a țării. Mai nou, și schimbarea climei devine o preocupare a băncilor centrale. Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică de ce băncile centrale trebuie să fie independente.

Atunci când vorbim de o bancă centrală sunt importante trei aspecte: independența, responsabilitatea și transparența.

Expertul economic Veaceslav Ioniță explică ce înseamnă, de fapt, independența unei bănci centrale.

„Atunci când vorbim despre independența Băncii Naționale, se are în vedere independența ei de aprobare a politicilor și a deciziilor din aria ei de competență. Orice instituție care este independentă trebuie să aibă și o responsabilizare în fața societății și când vorbim de responsabilitatea Băncii Naționale, ne referim la două aspecte: responsabilitatea privind administrarea bugetului lor intern și în acest aspect, Parlamentul Republicii Moldova a spus foarte clar că Banca Națională este independentă, dar cheltuielile ei, salariile ei trebuie să fie un subiect de responsabilitate publică. Din acest motiv, Curtea de Conturi vine și verifică câți bani a cheltuit Banca Națională, cum a cheltuit acești bani,, iar toți conducătorii Băncii Naționale sunt obligați să-și publice toate veniturile. În felul acesta, pe de o parte avem o independență a Băncii Naționale, pe de altă parte responsabilizarea ei în fața societății.”

Pentru mai multe detalii asculați podcastul „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, realizat de BNM.

#institutie independenta #educatie financiar #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) dispune în prezent de 12 locomotive funcționale, iar problema deficitului de vagoane nu se mai resimte la nivelul de altădată, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Potrivit ministrului, cele 12 locomotive aflate în stare de funcționare sunt unități moderne produse în Kazahstan, cunoscute printre angajații CFM drept „kazahii”.

„Locomotive sunt 12 în stare de funcționare. La calea ferată le numesc„kazahii“, pentru că au fost produse în Kazahstan. Sunt foarte bune, moderne, cu condiții foarte bune”, a declarat Bolea.

Ministrul a precizat că locomotivele au fost procurate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, însă banii acordați pentru achiziția acestora reprezintă un credit care trebuie rambursat de întreprinderea feroviară.

Bolea s-a referit și la informațiile privind eventuala transmitere către Ucraina a 20 de locomotive vechi, care urmau să fie valorificate drept fier vechi. Potrivit acestuia, deocamdată locomotivele respective nu au fost transmise.

În același timp, ministrul afirmă că CFM valorifică în prezent cantități reduse de fier vechi, iar autoritățile intenționează să modifice legislația pentru a schimba mecanismul prin care acesta este comercializat.

Bolea s-a declarat sceptic față de actualul sistem de licitații și susține trecerea la vânzarea prin bursă, pe care o consideră o metodă mai transparentă și care ar permite participarea unor cumpărători mari de fier vechi.

„Eu nu cred în licitații. Cred în bursă, unde există o metodă mai transparentă de cumpărare și vânzare”, a afirmat ministrul.