UE încearcă să salveze Parteneratul Estic din strânsoarea Rusiei

Liderii Uniunii Europene (UE) încearcă miercuri să salveze Parteneriatul Estic, lansat în 2009, cu Ucraina, ameninţată de o invazie rusă, Georgia, zguduită de o criză politică, Republica Moldova tensionată economic, Armenia şi Azerbaidjanul care se află în răboi, cinci foste republici sovietice care se confruntă cu tentative de destabilizare ale Rusiei şi subminate de disensiuni.

Momentul acestui summit este foarte bine ales, pentru că aceste ţări traversează o perioadă complicată din cauza unor presiuni ale Rusiei şi unor lupte interne”, consideră un funcţionar euroepan de rang înalt.

Însă reuniunea, prevăzută să înceapă la ora 15.00 GMT (17.00, ora României), urmează să fie o sursă de frustrare, pentru că UE nu poate da curs cererilor de aderare ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, relatează AFP, citat de news.ro

Nu putem face nimic. Unele state membre exercită presiuni în vederea acceptării Georgiei şi Ucrainei în UE, însă pentru altele acest lucru nu este posibil”, declară AFP un ministru european.

Discuţii au început încă de marţi seara, în cazul preşedintelui Consiliului European Charles Michel, care i-a primit pe liderii Armeniei şi Azerbaidjanului într-o încercare de a ”calma tesniunile” în continuare puternice, în urma scurtului dar sângerosului război din toamna lui 2020 în vederea preluării controlului asupra encalvei separatiste azere Nagorno Karabah, soldat cu 6.500 de morţi.

Parteneriatul Estic, lansat în 2009, se află în dificultate, în contextul în care Aleksandr Lukaşenko a suspendat participarea Belarusului la parteneriat în iunie 2021, Armenia şi Azerbaijanul se află în conflict, Georgia se confruntă cu o criză politică, Ucraina este ameninţată cu o nouă intervenţie militară rusă, iar Republica Moldova se confruntă cu tensiuni economice, din cauza scumpirii gazelor naturale ruseşti şi uneipolitici de susţinere de către Moscova a regiunii separatste moldovene Transnistria.

Destablizarea permanentă în numeroase regiuni ale Parteneriatului (Estic) este foarte îngrijorătoare, pentru că ea ameninţă pacea şi stabilitatea în regiune”, recunoaşte funcţionarul european de rang înalt.

#parteneriat #ajutor #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.