Cea mai mare firmă de taxi din Paris a suspendat utilizarea Tesla Model 3 după un accident fatal

G7, cea mai mare firmă de taxi din Paris, a suspendat utilizarea maşinilor Tesla Model 3 după ce un taximetrist ce conducea vehicului electric a fost implicat într-un accident mortal în weekend, relatează BBC News.

O persoană a murit şi alte 20 au fost rănite, după ce un şofer a pierdut controlul vehiculului.

Tesla a negat orice problemă tehnică a maşinii, care are caracteristici de auto-conducere, cum ar fi direcţia automată.

Procurorii din Paris au deschis o anchetă pentru acuzaţii de omor din culpă şi vătămare accidentală.

Miercuri, ministrul francez al Transporturilor, Jean-Baptiste Djebbari, a declarat că nu există nicio sugetie, în acest stadiu, că accidentul ar fi legat de o problemă tehnică.

Directorul executiv al Tesla Europe i-a transmis ministrului că nu au existat alerte de siguraţă legate de model când au discutat marţi seară.

Potrivit rapoartelor, accidentul a implicat un şofer de taxi în afara serviciului care îşi ducea familia la un restaurant.

Presa franceză a declarat că vehiculul a lovit doi pietoni, un semafor şi o dubă.

Tehnologia de asistenţă Tesla permite vehiculelor sale să vireze, să accelereze şi să frâneze automat.

Dar firma a fost acuzată că induce în eroare, deoarece tehnologia nu conduce automat maşina, iar şoferii trebuie să menţină controlul şi atenţia în orice moment.

Tesla a comercializat funcţia ca „Pilat automat” şi a promis „conducere automată completă”, care este acum disponibilă pentru unii utilizatori într-o versiune beta.

Utilizatorii au abuzat frecvent de sistem în trecut, cu exemple variind de la folosirea telefoanelor în timp ce maşina conduce nesupravegheată până la schimbarea scaunelor, lăsând vehiculul fără şofer.

La începutul acestui an, autorităţile americane au deschis o investigaţie oficială asupra sistemului Autopilot, în urma a 11 accidente Tesla din 2018 în care au fost implicate vehicule de urgenţă.

#Paris #Tesla #accident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.