Finanțele „și-au pregătit sacii”, dar băncile își țin banii sub șapte lacăte. Care este cauza

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute suficienți bani de la bănci, în condițiile în care instituțiile financiare au cumpărat obligațiuni de doar 450 mii de lei față de 30 mil. de lei cât a vrut ministerul.

Randamentul mediu ponderat al obligațiunilor cu scadență în 24, 36 și de 60 de luni a fost de 6,61%, 7,12% și, respectiv, 7,64%.

Pentru obligațiunile plasate pentru o perioadă de doi ani în sumă de 10 mil. de lei, Ministrul Finanțelor a reușit să atragă doar 150 mii de lei. Pentru obligațiunile de trei ani, la fel, în sumă de 10 mil. de lei, finanțele au reușit să atragă doar 150 mii de lei. Valorile mobiliare cu scadența de 4,93 ani, al căror volum a fost de 10 milioane lei, au fost achiziționate cu 150 mii lei.

Experții susțin că băncile sunt rezervare în a credita statul pe fundalul inflației mari, care în luna noiembrie a fost de 12,4%. Or, bonificația propusă de Ministerul Finanțelor este de 7-8%.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, la 30 noiembrie 2021, datoria de stat internă s-a majorat cu 4,2 miliarde de lei, la 33,4 miliarde de lei față de începutul anului. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,4 miliarde de lei la valoarea nominală sau 4,2 miliarde de lei la preț de cumpărare și răscumpărării VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei.

#dobanda #obligatiuni #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.