Alaiba declară război „cămătarilor”: Nu trebuie să existe dobânzi de 800-900%

Următoarea bătălie – împrumuturile cu clauze abuzive. Unele companii de “microfinanțare” au întrecut orice limită. În țara noastră nu trebuie să existe rate a dobânzii de 800-900%, susține deputatul PAS, Dumitru Alaiba care speră să discute noile reglementări cât mai curând în Parlament.

”Am prezentat împreună cu Dorian Istratii (deputat PAS n.a) două inițiative care vor contracara abuzurile companiilor de microfinanțare și vor proteja consumatorii creditelor de consum. Primim sute de sesizări de la cetățeni și problema acestor abuzuri trebuie rezolvată urgent. Prea multe cazuri, când o persoană împrumută 5 mii de lei și ajunge să fie datoare sute de mii de lei. Prea ușor oamenii își pierd tot ce au la suflet. Prea multe tragedii, inclusiv cazuri de suicid, din cauza unui credit.

Deputatul propune următoarele reglementări:

Se impun standarde minime de evaluare a bonității – cerințe de creditare responsabilă. Instituția financiară trebuie să evalueze adecvat bonitatea beneficiarului creditului, adică a capacității acestuia de întoarce împrumutul. Această evaluare trebuie să se bazeze pe prezumția că beneficiarul creditului va fi capabil să își onoreze obligația financiară”, spune Alaiba.
În cazul în care instituția financiară, fără vina beneficiarului creditului, a evaluat incorect bonitatea beneficiarului creditului, atunci se anulează toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere la plată.
Autoritatea de supraveghere (CNPF sau BNM) stabilește indicatorii de creditare responsabilă și cerințele privind evaluarea bonității beneficiarilor de credite.
Se impun cerințe privind costul total al creditului/împrumutului.
Costul total va fi unul rezonabil și va respecta cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibru dintre beneficiar și bancă.
Se plafonează rata dobânzii din contractul de credit la maximum 50%,
Toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu vor fi mai mari decât 0,04% din suma totală a creditului/împrumutului.
Costul total al creditului/împrumutului (inclusiv dobânzi, comisioane, penalități, dobânzi de întârziere) nu va fi mai mare decât valoarea totală a creditului/împrumutului.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată ultimele date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

Dobânzile practicate de companiile de microfinanațare sunt de-a dreptul halucinante.

#razboi #companii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.