Polonia: Facturile consumatorilor de electricitate vor crește cu 24% în 2022

Clienţii persoane fizice ai companiilor energetice poloneze Energa, PGE, Enea şi Tauron vor trebui să plătească anul viitor cu aproximativ 24% mai mult pentru energie, pe baza tarifelor aprobate de Oficiul polonez de reglementare în domeniul energiei, transmite Reuters, citat de agerpres.

Creşterea tarifelor se va ridica la aproximativ 21 de zloţi (5,14 dolari) net pe lună.

Decizia vine în urma majorării preţurilor cu ridicata la energie şi a costurilor achiziţionării drepturilor de emisii de CO2, a informat Oficiul polonez de reglementare în domeniul energiei.

Noile tarife vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Separat, Oficiul polonez de reglementare în domeniul energiei a aprobat un nou tarif pentru clienţii persoane fizice ai companiei de stat PGNiG, care vor plăti mai mult pentru facturile lor la gaze naturale.

Aceştia vor plăti mai mult cu 41% pe lună pentru gazele utilizate la prepararea mâncării, iar cei care folosesc o cantitate mai mare de gaze naturale, de exemplu pentru încălzirea locuinţei, vor plăti mai mult cu aproximativ 54% pe lună.

Guvernul Poloniei a adoptat luna trecută un pachet ce include reducerea taxelor la benzină, gaze naturale şi electricitate şi distribuirea de bani către gospodării, în cadrul unui program în valoare de până la 10 miliarde de zloţi (2,54 miliarde de dolari).

Guvernele din Europa şi din întreaga lume se confruntă cu presiuni similare din partea inflaţiei, ca urmare a creşterii preţurilor globale la energie şi a perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de coronavirus şi a carantinelor impuse pentru a opri răspândirea virusului.

#electricitate #facturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.