ANAF modernizează punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, cu bani europeni

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România – Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro, scrie Agerpres.

Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.

România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.

Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.

Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României re

#renovare #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.