ANAF modernizează punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, cu bani europeni

22 Dec. 2021, 19:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Dec. 2021, 19:21 // Actual //  bani.md

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează proiectul privind reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România – Moldova, proiect care are un buget total de 10 milioane de euro, scrie Agerpres.

Este vorba despre birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti.

România joacă un rol important în relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, proiectul răspunzând nu numai principiilor enumerate în Instrumentul European de Vecinătate, care se referă la stabilitatea relaţiilor de colaborare între Uniunea Europeană şi vecinii lor, dar şi cadrului de cooperare strategică între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Întăresc cu această ocazie angajamentul autorităţii vamale româneşti de a continua implementarea activităţilor din cadrul acestui proiect comun cu Republica Moldova, în scopul de a furniza o gamă largă de servicii vamale, la standarde de calitate înalte, pe întreg teritoriul vamal al Uniunii Europene, care să permită operatorilor economici din UE şi celor din Republica Moldova să interacţioneze în acelaşi mod cu autorităţile vamale al oricărui stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române, într-o conferinţă de presă.

Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuţia proprie a guvernelor celor două state partenere.

Bugetul total aferent beneficiarilor români ai proiectului este de 5 milioane de euro, din care contribuţia proprie a Guvernului României re

18 Nov. 2026, 18:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 18:11 // Actual //  Ursu Victor

Oficiul Național al Turismului (ONT) ar urma să dispară ca instituție distinctă, fiind absorbit de Agenția de Investiții, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului privind eficientizarea administrației publice centrale. Reforma stârnește îngrijorări în industria turismului, unde reprezentanții mediului de afaceri avertizează că reorganizarea nu trebuie să ducă la pierderea identității și a priorității economice a sectorului.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) și Platforma Națională pentru Turism (PNT) au prezentat, miercuri, 18 noiembrie, o poziție comună privind intenția autorităților de a comasa cele două instituții.

Deși susțin modernizarea și eficientizarea administrației publice, reprezentanții industriei insistă că succesul reformei nu trebuie evaluat doar prin reducerea sau modificarea structurilor administrative, ci prin rezultatele economice și instituționale obținute.

Potrivit APIT și PNT, promovarea investițiilor și dezvoltarea turismului sunt activități complementare, însă presupun competențe specializate, mecanisme distincte de intervenție și indicatori proprii de performanță. În aceste condiții, absorbția ONT de către Agenția de Investiții trebuie să garanteze că turismul va rămâne o prioritate economică distinctă.

O altă preocupare vizează continuitatea proiectelor și programelor de dezvoltare turistică. Patronatele solicită păstrarea specialiștilor din domeniu, alocarea unor resurse financiare dedicate și stabilirea clară a responsabilităților instituționale, astfel încât reorganizarea să nu afecteze activitățile aflate deja în desfășurare.

Totodată, APIT propune modificarea Legii nr. 352/2006 prin introducerea unei formulări mai flexibile, potrivit căreia implementarea politicilor în domeniul turismului să revină „instituției publice desemnate de Guvern”, fără atribuirea rigidă a acestor competențe unei anumite structuri administrative.

Reprezentanții industriei mai cer implicarea reală a mediului privat în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor turistice. În acest proces ar trebui să participe organizațiile patronale, asociațiile profesionale și organizațiile de management al destinațiilor turistice.

În același timp, reforma trebuie să fie însoțită de obiective măsurabile, raportare publică, finanțare transparentă și mecanisme de evaluare a impactului asupra competitivității industriei.

„Nu denumirea instituției contează în primul rând, ci responsabilitatea, competența profesională, calitatea serviciilor și rezultatele pentru întreprinderi, destinații și economia națională”, subliniază APIT și PNT.

Cele două organizații precizează că nu se opun reorganizării, dar solicită ca aceasta să consolideze capacitatea statului de a dezvolta turismul, nu să reducă importanța sectorului în cadrul administrației publice.

„Turismul nu trebuie să își piardă identitatea și prioritatea economică în procesul reorganizării administrative”, avertizează reprezentanții industriei.