Acționarii dubioși din bănci au pierdut „războiul” cu BNM. Armașu: Riscul va dispărea când justiția va funcționa

În Moldova, riscurile ca investitorii „nepotriviţi” să intre în capitalul băncilor au scăzut semnificativ”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale (BNM), Octavian Armaşu.

Într-un interviu acordat Infotag, el a amintit că restrângerea dreptului de a cumpăra acţiuni ale băncilor fără permisiunea BNM până la 1% a fost introdusă pentru a reduce riscurile de pătrundere a unor astfel de investitori.

Acum nu aş susţine că nu mai pot exista încercări de pătrundere în capitalul bancar al investitorilor „nepotriviţi” în Republica Moldova. Este prea devreme să spunem că acest tip de risc a dispărut pentru totdeauna din ţară. Dar vreau să declar cu toată responsabilitatea că în prezent aceste riscuri au scăzut semnificativ”, a spus bancherul.

În opinia sa, acest tip de riscuri vor fi minimizate atunci când sistemul de justiţie din Moldova va funcţiona corect.

Guvernatorul BNM a spus că încă nu poate vorbi despre o soluţie tehnică concretă a autorităţii de reglementare în ceea ce priveşte creşterea unei cote semnificative în capitalul băncii, care este estimată în prezent la 1%.

Pot spune că ne gândim la aceasta, avem un asemenea obiectiv şi lucrăm la el”, a spus Armaşu.

Întrebat dacă BNM consideră oportun să faciliteze intrarea în capitalul băncilor a investitorilor care deţin licenţe ale autorităţilor de reglementare din Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană (SEC, FCA, BAFIN), Armaşu, între altele, a spus: „O asemenea idee pluteşte în aer, ştim despre ea, o studiem. Dar este prea devreme să vorbim despre lucruri concrete în acest sens”.

Republica Moldova s-a confruntat cu o criză bancară fără precedent. Vârful aisbergului a fost frauda bancară din aul 2014 când Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de un miliard de dolari. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

Totodată, mai multe bănci, printre care Moldindconbank, Victoriabank și Agroindbank s-au confruntat, acum ceva vreme, cu probleme privind transparența acționarilor. Ulterior, BNM a blocat pachetele de acțiuni și le-a vândut. Astfel, BERD a ajuns să controleze Victoriabank și Agroindbank, iar compania bulgară Doverie-Invest – Moldindconbank. Recent, Consiliul Concurenței a dat aviz pozitiv pentru preluarea unei cote de 52% din capitalul Energabnk de către IuteCredit.

#bănci #criză #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.