Cât va dura criza gazelor din Europa? Traderii au un răspuns

Preţurile la termen au devenit mai mult decât duble în ultima lună, iar traderii pariază că această criză fără precedent va dura până la începutul anului 2023. Gazele vor fi scumpe chiar şi la încălzirea vremii. Preţurile pentru vară au depăşit 100 de euro (113 dolari) pe megawatt-oră în această săptămână, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.

Europa se confruntă cu o criză energetică, în condiţiile în care Rusia a redus livrările iar întreruperile nucleare din Franţa pun la grea încercare reţelele electrice în cele mai reci luni ale anului. Şi nu se întrevede nicio uşurare. Germania a declarat că Nord Stream 2, controversata conductă rusă, nu va fi aprobată în prima jumătate a anului 2022, o măsură care va menţine probabil aprovizionarea limitată în perioada verii, când Europa are nevoie de gaz pentru a umple depozitele de stocare.

Tensiunile geopolitice dintre Rusia şi Ucraina îi ţin, de asemenea, pe comercianţi pe muchie de cuţit, existând îngrijorări sporite cu privire la o posibilă invazie. La conferinţa sa de presă anuală de joi, preşedintele Vladimir Putin nu a menţionat direct ameninţarea unei acţiuni militare, dar a declarat că o extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord până la graniţele Rusiei este inacceptabilă.

În timp ce o flotilă de tancuri de gaz natural lichefiat se îndreaptă în prezent spre Europa, regiunea va rămâne la mila pieţelor globale pentru a se asigura că va continua să primească încărcături pe tot parcursul anului viitor.

#gaze #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încercarea eșuată de a îngheța Europa, care a privat Rusia de o piață cheie a gazelor naturale, a prăbușit veniturile din gaze ale bugetului federal.

Conform rezultatelor primului trimestru, trezoreria federală a primit doar 114 miliarde de ruble drept taxe la exporturile de gaze. Comparativ cu ianuarie-martie 2023, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut cu încă 17%, sau 24 de miliarde de ruble, iar în comparație cu aceeași perioadă din 2022, acestea s-au prăbușit de 4,4 ori, reiese din datele citate de experții de la Gaidar Institut.

În termeni monetari ajustați la inflație, întreruperea gazelor către clienții europeni ai Gazprom a privat trezoreria de 418 miliarde de ruble în venituri trimestriale – o sumă care este egală cu 1,9% din PIB-ul național și aproape dublu față de bugetele anuale ale marilor regiuni rusești, cum ar fi Regiunea Leningrad (226 miliarde de ruble) sau Primorsky Krai (238 miliarde de ruble).

Volumul total al veniturilor din petrol și gaze ale trezoreriei federale în primul trimestru a atins 3,087 trilioane de ruble și aproape sa dublat nivelurile de anul trecut (1,644 trilioane de ruble). Cu toate acestea, acest lucru se explică în întregime prin impozitele pe producția de petrol: veniturile din impozitele de extracție a mineralelor petroliere au crescut cu 98% – cu 1.282, la 2.541 trilioane de ruble.

Veniturile din exportul de gaze, între timp, s-au apropiat de valorile minime pentru 6 ani din statisticile disponibile ale Ministerului Finanțelor: sume comparabile – puțin mai mult de 100 de miliarde de ruble în medie pe trimestru – au fost primite de trezorerie doar în perioada pandemiei din 2020, când prețurile gazelor în Europa au scăzut la minim, iar spațiile de depozitare au fost pline din cauza lipsei cererii.

Întrerupând livrările către majoritatea țărilor europene, Gazprom și-a pierdut cea mai mare piață de vânzare, cu care construia legături de zeci de ani. Anul trecut, exporturile sale s-au ridicat la doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai mic din 1985. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Iar în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi minimă în cei 34 de ani de existență a companiei.

Potrivit raportului RAS al Gazprom, anul trecut veniturile sale au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar activitatea de bază – producția și vânzările de gaze – a devenit neprofitabilă. A adus companiei pierderi de 291 de miliarde de ruble.