Hotelierii români, cu gândul la banii turiștilor moldoveni. Restricțiile le afectează rezervările

Noile măsuri privind accesul în România pentru a limita răspândirea Omicron afectează circulaţia a mii de turişti moldoveni, care au deja rezervări pentru vacanţe în România, afirmă Corina Martin, preşedintele de onoare al Asociaţiei Patronale Resto Constanţa, citată de presa din România.

Aceştia aveau rezervări pentru perioade cuprinse, în marea majoritate, între 3 şi 12 ianuarie 2022, pentru petrecerea Sărbătorilor pe rit vechi.

Astfel, românii şi cetăţenii europeni care vin din ţări din afara UE trebuie să aibă un test negativ PCR pentru COVID-19, făcut cu 48 de ore înainte, spre deosebire de aceia care sosesc din ţări ale UE, caz în care testul PCR poate fi făcut cu cel mult 72 de ore înainte.

În cazul turiştilor moldoveni care au achiziţionat deja vacanţe în România şi care deţin vouchere de cazare de la agenţiile de turism moldovene sau româneşti, vorbim de un procent de aproape 100% turişti vaccinaţi, pentru că acestea au fost condiţiile înscrierii în vacanţele pentru România, aşa cum erau anunţate restricţiile cu 1-2 luni înainte, când a început de fapt munca agenţiilor de turism de concepere a pachetelor turistice, de promovare şi de vânzare a lor. Reducerea la maximum 48 de ore a termenului în care poate fi efectuat testul PCR, pentru turişti vaccinaţi şi copiii peste 12 ani ai acestora, care de asemenea trebuie supuşi testului PCR – consider că trebuie reanalizate şi reconfigurate şi facem această solicitare în special pentru cei care pot dovedi voucherul de cazare în România, ca turişti, sau dovada participării într-o excursie de grup organizată”, a precizat Martin.

Operatorii turistici din România spun că asigură securitate maximă or, cei care au făcut rezervări sunt vaccinați

„Ne străduim să asigurăm securitate maximă şi rezervări au avut în exclusivitate cei vaccinaţi. Domeniul turismului a fost cel mai grav afectat şi orice decizie urmează a lua în consideraţie şi acest aspect. Astfel, propunem că pentru cei vaccinaţi cu vaccin recunoscut în UE să fie exclus suplimentar şi testul PCR”, a mai precizat Martin.

Românii şi alţi cetăţeni din UE care vin din ţări terţe, deci din afara Uniunii, vor prezenta un test RT-PCR obţinut cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei. Cei care nu sunt vaccinaţi vor intra în carantină timp de 10 zile. Cei care vin din alte ţări, dar din spaţiul UE, vor continua să prezinte, ca şi până în prezent, certificatul verde, care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test RT-PCR, obţinut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei.

#rezervari #turism #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.