Setea moldovenilor pentru tehnică se traduce în dobânzi halucinante la microfinanțare. Șeful IuteCredit explică de ce

Companiile de microfinanțare sunt cunoscute în Republica Moldova pentru lejeritatea acordării creditelor, dar și a dobânzilor foarte mari, care ajung în unele cazuri și 500% anual. CEO IuteCredit, Tarmo Sild din Estonia, prezent și în Republica Moldova spune că de exemplu, dobânda medie de 48% de la companie e una normală.

Potrivit șefului IuteCredit, compania de microfinanțare ia bani de la la Bursa Frankfurt, cu 11% anual. Pe pagina web a companiei, calculatorul de credite arată o rată efectivă de 83%.

Dobânda medie este de circa 48%. Dacă luați 500 de euro și returnați câte 50 de euro în fiecare lună, înseamnă că în decurs de un an returnați 600 de euro”, a punctat Tarmo Sild într-un interviu pentru newsmaker.

În opinia lui, dobânda este normală. „Vorbiți despre calculatorul de credite. Iar eu vorbesc despre exemple concrete privind achiziția de lucruri. Aproape o jumătate din portofoliul nostru îl constituie achiziția de tehnică și obiecte și un pic mai mult – obținerea banilor cash. Eu cred că, pentru consum, creditele au sens”.

Comparativ cu băncile dobânzile la companiile de microfinanțare sunt de câteva ori mai mari.

Nu vreau să explic ce e normal și ce nu. Fiecare persoană poate alege. Voi explica de ce prețul nostru este acesta. Există costul capitalului pe care noi înșine îl luăm cu împrumut, la care se adaugă costurile de lucru ce țin de verificările clientului și semnarea contractului, plus costurile pentru pierderile creditului, deoarece unii clienți nu le rambursează, plus riscurile valutare”, a mai spus CEO IuteCredit.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent. IuteCredit a contabilizat un profit de 67,4 mil. de lei și este pe locul trei în topul companiilor.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#microfinanțare #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.