Business cu gaz. Germania cumpără metan din Rusia și-l revinde polonezilor

Conducta Yamal-Europa care de obicei transportă gaz din Rusia către vest în Europa încă funcționa duminică în sens invers, din Germania în Polonia, pentru a 13-a zi la rând, arată datele din rețeaua operatorului german Gascade, conform Reuters.

Punctul de măsurare a fluxului de gaze de la Mallnow, situat aproape de frontiera Germaniei cu Polonia, arăta volume care merg spre est cu aproape 5,4 milioane de kilowați pe oră (kWh/h), în mare parte neschimbate în ultimele 24 de ore.

Gazoductul este o rută principală a exportului de gaze naturale rusești către Europa.

Nu au existat cereri pentru gaze spre vest prin Mallnow. Astfel de cereri au fost făcute vineri.

Exportatorul rusesc de gaze Gazprom nu a rezervat o capacitate pentru tranzit la export prin acest gazoduct pentru ziua de duminică, arată rezultatele licitației.

Compania a rezervat o capacitate de 8,3 milioane de kWh/h pentru tranzit prin conductă pentru ianuarie, la o licitație de luna trecută.

Președintele rus Vladimir Putin a spus săptămâna trecută că Germania revinde gaz rusesc către Polonia și Ucraina în loc să ia presiunea de pe o piață în criză, dând vina pe importatorii germani de gaze că inversează fluxul prin gazoductul Yamal și astfel provoacă creșterea accelerată a prețurilor.

Nominalizările de capacitate pentru fluxurile de gaz rusesc din Ucraina către Slovacia prin punctul de frontieră Velke Kapusany, o altă rută majoră pentru gazul rusesc către Europa, au scăzut și mai mult duminică.

Nominalizările s-au situat la 375.529 de megawați oră (MWh), cel mai scăzut nivel de după 25 februarie 2021, față de 524.134 MWh sâmbătă, au arătat datele operatorului slovac de gazoducte Eustream.

#conductă #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.