Leul moldovenesc mult mai slab față de euro are monede de 1 leu, 2 lei și 5 lei, iar leul românesc nu are

Deşi diferenţa de putere de cumpărare dintre leul moldovenesc şi cel românesc este de 1 la 4, leul moldovenesc există pe piaţă ca monedă de 1 leu, de 2 lei, de 5 lei, chiar şi de 10 lei.

De ce România nu are monedă de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, iar Republica Moldova, a cărei monedă naţională are o putere de cumpărare de 4 ori mai mică decât leul românesc, are monedă de 1 leu, 2 lei, 5 lei, ba chiar şi de 10 lei?

Noile monede au fost introduse ca urmare a unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova şi pe plan internaţional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în «zona de monetizare», definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice, ceea ce explică uzura lor rapidă. Banca Naţională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului 2017, cu experţi independenţi, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM“, au transmis reprezentanţii BNM.

În acelaşi timp, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal permite economii substanţiale ale costurilor de producţie suportate de BNM. La un cost similar per unitate, monedele au o durată de viaţă de cel puţin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică, se mai arată în informaţiile transmise de reprezentanţii BNM, citați de Ziarul Financiar.

#leu #valută #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.