Leul moldovenesc mult mai slab față de euro are monede de 1 leu, 2 lei și 5 lei, iar leul românesc nu are

Deşi diferenţa de putere de cumpărare dintre leul moldovenesc şi cel românesc este de 1 la 4, leul moldovenesc există pe piaţă ca monedă de 1 leu, de 2 lei, de 5 lei, chiar şi de 10 lei.

De ce România nu are monedă de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, iar Republica Moldova, a cărei monedă naţională are o putere de cumpărare de 4 ori mai mică decât leul românesc, are monedă de 1 leu, 2 lei, 5 lei, ba chiar şi de 10 lei?

Noile monede au fost introduse ca urmare a unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova şi pe plan internaţional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în «zona de monetizare», definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice, ceea ce explică uzura lor rapidă. Banca Naţională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului 2017, cu experţi independenţi, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM“, au transmis reprezentanţii BNM.

În acelaşi timp, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal permite economii substanţiale ale costurilor de producţie suportate de BNM. La un cost similar per unitate, monedele au o durată de viaţă de cel puţin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică, se mai arată în informaţiile transmise de reprezentanţii BNM, citați de Ziarul Financiar.

#leu #valută #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.