iPhone 14 nu va avea breton

După 5 ani de iPhone-uri cu breton, Apple va renunţa, în sfârşit, la bucata neagră care găzduia sistemul Face ID pentru a face mai mult loc ecranului de pe iPhone-urile de anul acesta.

2022 va fi anul în care Apple va renunţa la bretonul iPhone-urilor, scrie Bloomberg care, astfel, dă şi mai multă greutate zvonurilor, care, într-o formă sau alta, circulă încă de anul trecut.

Cei de la Bloomberg sunt siguri că iPhone 14 (sau cum se va numi modelul de iPhone ce va fi lansat în toamna acestui an) va fi scutit de breton. În locul acestuia, Apple va folosi o cameră frontală montată într-o perforaţie din partea de sus a ecranului, scrie news.ro.

Deşi, tehnic, Apple face această mutare la mulţi ani după producătorii de smartphone-uri cu Android, compania americană are o scuză cât se poate de bună. Spre deosebire de smartphone-urile cu Android, iPhone foloseşte, din 2017 încoace, sistemul Face ID pentru autentificarea utilizatorului.

Componenta Face ID, care cartografiază 3D faţa utilizatorului pentru a se asigura că este acesta, ocupă un spaţiu destul de mare din ecran. Acesta este şi motivul pentru care Apple a fost nevoită să-şi doteze telefoanele cu breton – pentru a acomoda sistemul Face ID.

Dacă informaţia Bloomberg se confirmă şi Apple va înlocui, într-adevăr, bretonul cu o perforaţie în ecran, care va găzdui doar camera frontală, înseamnă că gigantul american a găsit o modalitate de a ascunde sistemul Face ID sub ecran.

Dacă Apple păstrează programul de lansări din anii anteriori, iPhone 14 va fi prezentat oficial în septembrie.

#breton #face ID #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.