iPhone 14 nu va avea breton

După 5 ani de iPhone-uri cu breton, Apple va renunţa, în sfârşit, la bucata neagră care găzduia sistemul Face ID pentru a face mai mult loc ecranului de pe iPhone-urile de anul acesta.

2022 va fi anul în care Apple va renunţa la bretonul iPhone-urilor, scrie Bloomberg care, astfel, dă şi mai multă greutate zvonurilor, care, într-o formă sau alta, circulă încă de anul trecut.

Cei de la Bloomberg sunt siguri că iPhone 14 (sau cum se va numi modelul de iPhone ce va fi lansat în toamna acestui an) va fi scutit de breton. În locul acestuia, Apple va folosi o cameră frontală montată într-o perforaţie din partea de sus a ecranului, scrie news.ro.

Deşi, tehnic, Apple face această mutare la mulţi ani după producătorii de smartphone-uri cu Android, compania americană are o scuză cât se poate de bună. Spre deosebire de smartphone-urile cu Android, iPhone foloseşte, din 2017 încoace, sistemul Face ID pentru autentificarea utilizatorului.

Componenta Face ID, care cartografiază 3D faţa utilizatorului pentru a se asigura că este acesta, ocupă un spaţiu destul de mare din ecran. Acesta este şi motivul pentru care Apple a fost nevoită să-şi doteze telefoanele cu breton – pentru a acomoda sistemul Face ID.

Dacă informaţia Bloomberg se confirmă şi Apple va înlocui, într-adevăr, bretonul cu o perforaţie în ecran, care va găzdui doar camera frontală, înseamnă că gigantul american a găsit o modalitate de a ascunde sistemul Face ID sub ecran.

Dacă Apple păstrează programul de lansări din anii anteriori, iPhone 14 va fi prezentat oficial în septembrie.

#breton #face ID #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.