Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, condamnată la închisoare. Ce promitea startup-ul revoluționar, lansat la 19 ani

După mai mult de cincizeci de ore de deliberări, cei doisprezece jurați – opt bărbați și patru femei – ai tribunalului federal din San José (California), au condamnat-o luni, pe data de 3 ianuarie, pe Elizabeth Holmes, directoarea de întreprindere care promitea să revoluționeze testele de sânge cu start-up-ul său Theranos, pentru escrocherie asupra investitorilor.

Cu toate acestea, juriul a achitat-o de alte acuzații. Tânăra în vârstă de 37 de ani riscă zeci de ani de închisoare în urma condamnării sale, dar sentința va fi stabilită la o dată ulterioară în instanța federală.

Jurații au început să delibereze la sfârșitul zilei de 17 decembrie, după ce au ascultat mărturii timp de mai bine de trei luni la procesul din San José, în Silicon Valley. Holmes a fondat Theranos în 2003, la vârsta de 19 ani. Ea a promis că va produce instrumente de diagnosticare care vor fi mai rapide și mai ieftine decât cele disponibile în laboratoarele tradiționale. Cu ajutorul unei povești bine puse la punct, ea a reușit în câțiva ani să câștige încrederea unor personalități și să obțină fonduri de la investitori prestigioși, atrași de profilul acestei tinere femei, o raritate în lumea masculină a inginerilor californieni.

Fostul secretar de stat Henry Kissinger a susținut-o, la fel ca și fostul secretar al apărării James Mattis și magnatul media Rupert Murdoch, care a investit peste 100 de milioane de dolari în Theranos. La apogeu, compania a fost evaluată la aproape 10 miliarde de dolari.

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă.

Când tânăra antreprenoare avea 30 de ani, compania sa a fost evaluată la 9 miliarde de dolari, ceea ce a făcut din Elizabeth Holmes, principalul acționar, un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care și-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moștenire, a reușit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câțiva ani.

Totuși, câțiva ani mai târziu s-a dovedit că totul a fost doar o înșelătorie. În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

#Theranos #Elizabeth Holmes #start-up #afacere #miliardar #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.