În sfârșit! USM are rector. Ministerul Educației a semnat ordinul chiar în ultima zi de expirare a termenului

Igor Șarov a fost numit oficial rector al Universității de Stat din Moldova (USM), pe „ultima sută de metri”, după ce ieri a expirat termenul de confirmare a acestuia în funcție. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de surse demne de încredere.

Precizăm că, până în prezent, Ministerul Educației Culturii și Cercetării (MECC) a refuzat categoric să semneze ordinul de învestire în funcție a lui Igor Șarov, pe motiv că MECC nu ar avea aceste împuterniciri, deoarece Guvernul se află în demisie.

Sursa noastră ne-a mai declarat că exact așa s-a procedat și în cazul noului rector al Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, ordinul căruia de numire în funcție a fost semnat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării la fel în ultima zi de expirare a termenului prescris în legislației, scrie realitatea.md.

Amintim că, la 16 decembrie 2020, Igor Șarov a fost ales rector al USM după desfășurarea și celui de-al doilea tur al concursului.

La concursul pentru funcția de rector al USM au participat patru candidați. În primul tur, o persoană și-a retras candidatura și a rămas în cursă: Igor Șarov, Florentin Paladi și Serghei Brînza. A urmat turul II, pentru că din cei trei nimeni nu a acumulat suficiente voturi.

Predecesorul lui Igor Șarov a fost Gheorghe Ciocan.

#MECC #USM #Igor Șarov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.