Unul după altul, aliaţii economici ai Rusiei sunt zguduiţi de turbulenţe sociale.

Criza energiei a făcut o victimă într-o ţară care este o mare exportatoare de energie. Este vorba de guvernul din Kazah­stan, de unde vine investitorul care deţine cea mai mare rafinărie din România, Petromidia. Guvernul kazah a căzut în urma unor proteste violente izbucnite după ce preţurile celui mai popular şi ieftin car­burant de acolo, gazul petrolier lichefiat, s-au dublat peste noapte. Întrebarea este unde se vor opri protestele şi cum vor reacţiona în continuare autorităţile şi comunitatea internaţională. Reprimarea prin violenţă a protestelor din Belarus a atras sancţiuni din partea UE contra administraţiei, apropiaţilor şi afacerilor „dictatorului“ belarus Lukaşenko. Moscova a avertizat deja contra amestecului extern în afacerile interne ale Kazahstanului.

Faptul că şoferii din Kazahstan folosesc în număr mare cel mai ieftin carburant arată că există probleme grave de structură în economia şi societatea ţării. Iar această ţară este o componentă importantă a Uniunii Economice Eurasiatice, patronată de Rusia. UEE este răspunsul Kremlinului la Uniunea Europeană, un centru de gravitaţie rus către care Vladimir Putin vrea să atragă şi alte state şi de care Ucraina se îndepărtează. Serbia, stat balcanic şi avanpost în regiune pentru interesele Rusiei, a semnat anul trecut un tratat de comerţ liber cu UEE, iritând Uniunea Europeană. De asemenea, protestele din Kazahstan din cauza preţurilor mari şi căderea guvernului ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru alte state conduse de administraţii autoritare în care preţurile au scăpat de sub control. Spre exemplu, scumpirea energiei a făcut ca turcii să intre în noul an cu o mare frustrare. Ca şi în Kazahstan, în Turcia protestele, atunci când au loc, tind să devină violente.

Kazahstan este o ţară condusă cu mână de fier de Kassim-Jomart Tokaiev, un loialist al comunistului Nursultan Nazarbaiev. Acesta din urmă a devenit primul lider al ţării de după independenţa acesteia, adică de după prăbuşirea URSS, şi a fost conducător suprem timp de aproape trei decenii. Nazarbaiev a demisionat în 2019 tot în urma unor proteste violente, declanşate de moartea unor copii într-un incendiu provocat de o sobă defectă într-o locuinţă.

Tragedia s-a produs într-un oraş mare, în curs de modernizare, şi a arătat lumii că progresul  Kazahstanului are o latură ascunsă. Există multă strălucire la suprafaţă, dar mult putregai în profunzime.

Părinţii copiilor morţi munceau amândoi în schimburi de noapte, lăsându-şi copiii nesupravegheaţi noaptea. Pentru a se încălzi, familia folosea o sobă pe lemne într-un oraş care se voia modern, dar căruia îi lipseşte infrastructura pentru servicii de bază. Tokaiev este succesorul ales de Nazarbaiev. Sub conducerea lor, o elită a acumulat averi imense în timp ce pentru cetăţenii de rând condiţiile de trai au rămas dificile, după cum scrie The Guardian. Aceasta deşi Kazah­stanul este o ţară bogată în resurse naturale.

Nazarbaiev şi-a păstrat o mare parte din puteri, iar regimul său nu are o opoziţie reală în parlament. Protestele sunt interzise dacă nu au aprobarea guvernului şi de aceea demonstraţiile tind să fie violente. În ultimii ani, protestatarii au cerut schimbări constitu­ţionale, eliberarea deţinuţilor politic şi libertate în ceea ce priveşte înfiinţarea de parti­de politice. Nazarbaiev şi Tokaiev cultivă cu mână de fier imaginea unei ţări cu mare stabilitate politică, ceea ce ajută la atragerea de investiţii masive în industria petrolului şi metalelor.

Dar astfel s-a ajuns ca ţara să devină dependentă de aceste sectoare. Exporturile de petrol şi produse conexe reprezintă peste 70% din total. Iar Kazahstanul a ajuns cel mai îndatorat stat din Asia Centrală faţă de China. Această dependenţă de China a creat frustrare în rândul populaţiei.

Toamna anului 2019 a adus un val de proteste antichineze. Prezenţa în creştere a companiilor şi fabricilor chineze, care şi-au adus personal de la ele din ţară, inundarea pieţei cu produse chineze şi schema de schimb de petrol contra tehnologie din China a întărit teama societăţii de expansiunea Chinei. Zvonurile de atunci spuneau că doar în oraşul Zhanaozen ar urma să se mute 55 de fabrici chineze cu tot cu muncitori.

Protestele anti-China au continuat şi anul trecut. 2022 a început cu o serie de demonstraţii contra dublării peste noapte a preţurilor GPL. Mulţi şoferi din această ţară şi-au modificat maşinile pentru a putea funcţiona cu GPL, mult mai ieftin decât benzina datorită plafonărilor de preţ. Însă guvernul a găsit că plafonările sunt nesustenabile şi le-a suspendat pe 1 ianuarie. Autorităţile au încercat să explice scumpirile prin diverse teorii, unele contradictorii. Oficialii locali au dat vina pe cererea mare. Ministerul energiei a menţionat probleme tehnice, cum ar fi capacitatea redusă de producţie sau trecerea la piaţa liberă. Ministrul energiei a acuzat benzinăriile de practici de tip cartel, într-un stat în care guvernul controlează aproape totul şi a orientat economia spre exporturile de petrol. Tokaiev a susţinut iniţial că nimic nu poate face ca guvernul să cadă pentru ca după puţin timp să accepte demisia cabinetului. În cele din urmă, preşedintele a ordonat reintroducerea limitelor de preţuri pentru GPL, extinderea acestora la benzină, motorină şi alte produse „importante social“.

De asemenea, Tokaiev a ordonat executivului să producă o lege pentru falimentul personal, să ia în considerare îngheţarea preţurilor utilităţilor şi subvenţionarea chiriilor pentru familiile sărace, scrie Reuters. Kazahstan este al doilea cel mai bogat stat din UEE, după Rusia, din punctul de vedere al PIB per capita, dar nu se află cu mult sub liderul uniunii vamale. De altfel, la PIB per capita, Rusia, tot un stat cu o economie dependentă de exporturile de petrol şi gaze, nu este departe nici de Bulgaria, ţară considerată a fi cea mai săracă din Uniunea Europeană. Din UEE mai fac parte Bielorusia, Armenia şi Kârgâzstan. Şi Bielorusia a trecut prin proteste masive contra administraţiei „ultimului dictator din Europa“ Aleksandr Lukaşenko. Reprimarea prin violenţă a acestora de către „dictator“ a atras sancţiuni din partea UE, iar conflictul rezultat a degenerate într-o criză a refugiaţilor la graniţa Bielorusiei cu Polonia. Peste 90% din importurile UE din Kazahstan (în valoare de aproape 12 miliarde de euro în 2020) sunt combustibili şi produse miniere. Investiţiile străine directe ale UE în această ţară se ridică la aproape 64 de miliarde de euro (2019).