UE interzice gazul rusesc până în 2027, dar unele state încă plătesc Moscovei

Statele membre ale UE au acordat luni aprobarea finală unei legi care interzice importurile de gaze rusești până cel târziu la sfârșitul anului 2027, transformând în obligație juridică angajamentul blocului comunitar de a rupe legăturile cu fostul său principal furnizor, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Ucraina de către Rusia, scrie REUTERS.

Miniștrii din statele UE au aprobat actul normativ în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles. Slovacia și Ungaria au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că vor contesta legea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Interdicția a fost adoptată printr-un mecanism de vot cu majoritate calificată consolidată, care a permis depășirea opoziției Ungariei și Slovaciei, state ce rămân puternic dependente de importurile energetice rusești și care mențin relații apropiate cu Moscova.

Conform acordului, Uniunea Europeană va opri importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor fi sistate până la 30 septembrie 2027. Termenul poate fi extins cel mult până la 1 noiembrie 2027, în cazul în care un stat întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze cu surse non-rusești înainte de sezonul rece.

Înainte de 2022, Rusia furniza peste 40% din necesarul de gaze al UE. Potrivit celor mai recente date europene, această pondere a scăzut la aproximativ 13% în 2025. Cu toate acestea, unele state membre continuă să achite Moscovei sume importante pentru petrol, gaze prin conducte și LNG, situație care contravine eforturilor de sprijinire a Ucrainei și de limitare a finanțării economiei ruse de război.

Noua legislație interzice companiilor europene să semneze noi contracte pentru gaze rusești și le obligă pe cele cu acorduri existente să le rezilieze pentru a se conforma interdicției. Importurile în baza contractelor pe termen scurt semnate înainte de 17 iunie 2025 vor fi interzise începând cu 25 aprilie 2026 pentru LNG și cu 17 iunie 2026 pentru gazele livrate prin conducte. Contractele pe termen lung vor trebui eliminate treptat până la termenele finale stabilite.

Companiile care nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală. În perioada următoare, Comisia Europeană intenționează să propună și alte acte legislative pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc prin conducte și pentru reducerea dependenței de combustibilul nuclear provenit din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.