BNM strânge șurubul. Băncilor li se pregătesc controale dure în 2026

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#controale #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,856 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie 2026, în creștere cu aproximativ 45,3 milioane de dolari față de începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că, raportat la iulie 2025, avansul este mult mai mare, cu aproape 295 de milioane de dolari într-un singur an.

La 31 iulie 2025, soldul datoriei externe era de 4,561 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că într-un an aceasta a crescut cu circa 6,5%. Exprimată în lei, datoria a urcat de la aproximativ 78,02 miliarde de lei la 85,12 miliarde de lei, adică cu peste 7,09 miliarde de lei sau circa 9,1%. Diferența mai mare în moneda națională este influențată inclusiv de evoluția cursului valutar.

Ministerul Finanțelor precizează că, în primele șapte luni ale anului 2026, finanțarea externă netă a fost pozitivă și a constituit aproximativ 132 de milioane de dolari. În același timp, fluctuația dolarului față de alte valute a avut un efect negativ de circa 86,6 milioane de dolari. În urma acestor evoluții, datoria externă a crescut față de începutul anului cu aproximativ 0,9%.

Un detaliu important este că statul a atras în primele șapte luni ale anului 2026 aproximativ 248,5 milioane de dolari din surse externe de finanțare, cu 43% mai puțin decât în perioada similară din 2025, când intrările au însumat 439,3 milioane de dolari.

În același timp, rambursările datoriei externe au scăzut și mai puternic. În ianuarie–iulie 2026, statul a rambursat 116,5 milioane de dolari, față de 374,5 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 69%.

Ca rezultat, finanțarea externă netă a ajuns la aproape 132 de milioane de dolari în primele șapte luni din 2026, de peste două ori mai mare decât cele 64,8 milioane de dolari înregistrate în perioada similară din 2025.

Doar în luna iulie 2026, Republica Moldova a atras 9 milioane de dolari din surse externe, de peste două ori mai mult decât în iulie 2025. Totuși, rambursările au fost de 13,1 milioane de dolari, astfel că finanțarea externă netă a lunii a rămas negativă, la minus 4,06 milioane de dolari.

O altă evoluție este creșterea costurilor de deservire a datoriei. În primele șapte luni ale anului, serviciul datoriei de stat externe a însumat 60,85 milioane de dolari, cu aproximativ 11% mai mult decât cele 54,68 milioane de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut. Numai în iulie, aceste cheltuieli au ajuns la 14,61 milioane de dolari, de peste două ori mai mult decât în aceeași lună din 2025.

Datele Ministerului Finanțelor arată astfel că, deși creșterea datoriei externe de la începutul anului este relativ modestă în dolari, de 0,9%, comparativ cu vara anului trecut soldul este mai mare cu aproape 300 de milioane de dolari, iar exprimat în lei diferența depășește 7 miliarde.