Prăbușirea prețului petrolului rusesc forțează Lukoil să ceară ajutor statului

Prăbușirea prețului petrolului rusesc, care se vinde cu un discount de aproape 50% față de cotațiile internaționale, a determinat cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia să ceară sprijin guvernului. Aflată sub sancțiuni americane, compania Lukoil a solicitat Ministerului Energiei modificarea modului de impozitare, astfel încât să poată beneficia de plăți din bugetul federal.

Potrivit presei ruse, compania cere ajustarea formulei mecanismului de „demfer” introdus în 2018 pentru stabilizarea prețurilor la carburanți. În prezent, din cauza creșterii discountului la țițeiul rusesc, companiile petroliere ar urma să plătească sume importante la buget în cadrul acestui mecanism. Doar în luna decembrie, plățile ar putea ajunge la 13 miliarde de ruble. Lukoil propune limitarea discountului luat în calcul la 10–15 dolari pe baril, ceea ce ar elimina obligațiile de plată și ar permite, dimpotrivă, accesarea de fonduri bugetare.

Industria petrolieră rusă este îngrijorată de creșterea diferenței dintre prețul petrolului Urals și cel al Brent, situație care a dus mecanismul de compensare „în zona negativă”. Dacă în anii precedenți bugetul rus a plătit companiilor petroliere sute de miliarde de ruble prin acest sistem, acum situația s-a inversat, iar firmele ar putea fi nevoite să verse zeci de miliarde la buget în lunile de iarnă.

Această evoluție lovește puternic în finanțele companiilor, care deja se confruntă cu scăderi drastice ale profiturilor. Lukoil a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o înjumătățire a profitului, iar Rosneft, liderul industriei rusești, a anunțat o reducere de trei ori a profitului în perioada ianuarie–septembrie.

Situația este agravată de scăderea cotațiilor internaționale. Prețul mediu al petrolului Urals a coborât în decembrie la aproximativ 39 de dolari pe baril, iar în ianuarie la 35–37 de dolari, cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, la un preț sub 40 de dolari pe baril, aproape jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia devin neprofitabile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat anterior că discountul pentru petrolul rusesc a fost de aproape 15% în trimestrele doi și trei, ajungând la 17% în octombrie. Reprezentanții instituției consideră însă că extinderea discountului este un fenomen temporar, menționând că exportatorii ruși au reușit să-și diversifice rutele de livrare și să se adapteze la noile condiții de piață.

#pret petrol #Lukoil #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.