Moldova, campioana Europei la curent scump! Este mai rău decât orice stat din UE

21 Ian. 2026, 09:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2026, 09:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova ar deveni cel mai scump stat din Europa la electricitate pentru populație, dacă ar fi inclusă în clasamentul european al prețurilor ajustate la puterea de cumpărare (PPS), potrivit unui calcul comparativ realizat pe baza metodologiei HEPI (Household Energy Price Index).

Conform datelor din tabelul HEPI pentru luna decembrie 2025, media Uniunii Europene este de 26,52 PPS, iar media tuturor țărilor incluse în clasament este de 27,73 PPS. Cele mai ridicate valori din UE sunt înregistrate în capitale precum București – 46,58 PPS, Praga – 42,35 PPS, Varșovia – 35,44 PPS și Berlin – 34,80 PPS.

Prin comparație, aplicând aceeași metodologie pentru Republica Moldova, care deși inclusă în statisticele Eurostat, rezultă că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici depășește semnificativ aceste niveluri. La tariful de 3,59 lei/kWh practicat de Premier Energy, prețul ajustat la puterea de cumpărare ajunge la aproximativ 50 PPS, iar pentru consumatorii deserviți de FEE Nord, unde tariful este de 4 lei/kWh, valoarea urcă spre 56 PPS.

Astfel, Republica Moldova ar depăși nu doar media UE, ci și cele mai scumpe capitale europene incluse în tabelul HEPI, unde plafonul maxim se situează în jurul valorii de 46–47 PPS. În termeni de putere de cumpărare, povara facturii la electricitate pentru gospodăriile moldovenești ar fi mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene.

Indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standard al puterii de cumpărare) este utilizat de Eurostat și HEPI pentru a compara prețurile între țări, ținând cont de nivelul veniturilor. Acesta nu reflectă suma nominală de pe factură, ci efortul real al consumatorului de a achita energia raportat la puterea sa de cumpărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.